Plante de altădată: pristolnicul

19/04/2019

În popor, planta este numită și floarea pâinilor

*Fructele stelate, folosite ca peceți pentru aluat

Pristolnicul este o plantă ale cărei fructe se întrebuințau drept pecete pentru modelarea pâinilor ceremoniale. Obiceiul de-a însemna pâinea nu aparține doar creștinilor! Nouă ne sunt familiare pâinicile și turtele ștampilate cu pristornice de lemn sau de piatră, cu însemne chirilice, aduse la biserică la sărbători, nunți și înmormântări. Pâini marcate cu diferite motive – fie ele litere sau desene abstracte și figurative – au avut cam toate civilizațiile antice, iar rațiunile puteau fi artistice sau religioase, dar și economice, când stampa purta numele producătorului, așa cum apare pe pâinile carbonizate, păstrate la Pompeii.

Probabil ca și la noi se ștampilau pâinile înainte de creștinism, dar, după apariția și răspândirea lui, obiceiul a rămas strict legat de datinile ortodoxe. În acest scop de foloseau pristornice meșteșugite anume, dar, pentru cine nu avea așa ceva la îndemână, exista un înlocuitor natural mult folosit la sate până în epoca recentă: capsula uscată a fructului de pristolnic, care avea o formă stelară, ce amintea de cea a unei flori abstracte.

*Plantă-sigiliul pentru prescuri

Pristolnicul are o tulpină care crește până la un metru jumătate, are flori galbene, cu 5 petale. Frunzele mari în formă de inimă, au vârf ascuțit, acoperite cu peri moi, catifelați și cu marginile dințate. Fructele sunt capsule care se desfac pentru a elibera semințele. Crește prin locuri cultivate și necultivate, prin lanurile de porumb, la marginea pădurilor și prin vii. De aceea planta este considerată specie invazivă, o buruiană nedorită, pentru culturile de porumb, în primul rând.

Prostolnicele sunt sigiliile de piatră sau de lemn cu care se imprimă pe prescuri semnul crucii și inițialele rituale. De aici vine și numele plantei, căci fructele sale stelate, întărite prin uscare, erau folosite drept peceți cu care se imprima aluatul.
Frunzele tinere sunt comestibile și se pot consuma soté sau tocate în omletă. Cea mai cunoscută bucătărie tradițională care folosea frunzele de pristolnic este cea din Insulele Maldive, unde acestea erau servite cu pește sau adăugate la un preparat local, mas huni – o tocătură din pește, ceapă, miez de nucă cocos și ardei iute.

Semințele, când sunt încă verzi, sunt comestibile și au un gust asemănător cu cele de floarea soarelui. Când se coc complet devin amare și de aceea necesită un pic de preparare înainte de a fi consumate.

Tina CONDREA-ZĂPODEANU 

Lasa un comentariu