Astăzi, Pelerinajul de Florii „Fiul lui Dumnezeu – Izvorul vieții”

20/04/2019
  • Evenimentul este prilejuit de Praznicul Intrării Domnului în Ierusalim

Protopopiatul Piatra-Neamţ şi Protopopiatul Roznov invită nemţenii astăzi, începând cu ora 13.30, la tradiţionalul Pelerinaj de Florii, desfășurat sub genericul „Fiul lui Dumnezeu – Izvorul vieții”. Evenimentul este prilejuit de Praznicul Intrării Domnului în Ierusalim. Pelerinii vor merge pe traseul: Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” Mărăţei I (lângă Spital) – B-dul Traian – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlău – Teatrul Tineretului – Biserica „Sf. Ioan Domnesc”, unde se va oficia şi slujba Vecerniei.

Pelerinajul de Florii, în perioada interbelică

Dacă Procesiunea de Florii este organizată, astăzi, exclusiv de protopopiate, în anii interbelici manifestarea era susţinută de la nivelul autorităților locale. Astfel, din documentele aflate în arhiva Protopopiatului Piatra-Neamț, aflăm că organizarea Procesiunii de Florii în perioada interbelică era coordonată de primăria orașului. Astfel, la data de 13 aprilie 1938, primarul orașului Piatra-Neamț, M. Bujeniţă, făcea, prin intermediul Protoieriei, un apel către populația orașului de a participa la Procesiunea Stâlpărilor:

„Invităm călduros toată populaţia oraşului să participe la această procesiune tradiţională creştină, care va pleca în ziua şi ora arătată din faţa Primăriei spre Biserica Sft. Ioan din Mărăţei iar de acolo, după luarea stâlpărilor, se va întoarce la Catedrala oraşului. Toate şcolile din oraş se vor afla în faţa Primăriei în acea zi la 10 a. m. de unde se vor încolona în ordinea următoare: Şcoalele Primare de fete, Şcoalele Primare de băieţi, Şcoalele profesionale, normale și secundare de fete, Şcoalele de meserii, comerciale, normale și secundare de băieți”.

De asemenea, printr-o adresă trimisă Protopopiatului de către Primăria Piatra-Neamț, la data de 19 aprilie 1940, primarul avocat Ernest Kirculescu face un apel la mobilizarea tuturor preoților, dar și a locuitorilor orașului, a autorităților și a școlilor, pentru participarea la Pelerinajul de Florii: „Vă rugăm să binevoiţi a lua dispoziţiunile necesare pentru ca în acea zi, la ora 9 dimineaţa, clerul oraşului să fie adunat la biserica Sf. Ioan din Mărăţei, de unde, după sosirea tuturor autorităţilor şi şcolilor, procesiunea, în frunte cu clerul, va aduce stâlpările la biserica Catedrală.”

Sărbătoarea Floriilor, obiceiuri și tradiții

Sărbătoarea Floriilor are la bază evenimentul intrării Mântuitorului în Ierusalim, pentru ultima dată înainte de Patimile şi Învierea Sa din morţi, fiind întâmpinat cu ramuri de curmal, măslin şi flori.

„În amintirea acestui fapt, în această zi se aduc în biserici ramuri de salcie care se binecuvântează cu o rugăciune specială, în timpul slujbei de dimineaţă, înaintea Sfintei Liturghii, şi se împart credincioşilor, care le ţin în mâini în timpul slujbei, ca simbol al biruinţei împotriva morţii, dovedită prin învierea lui Lazăr de către Mântuitorul, cu o zi mai înainte. Aceste ramuri sunt apoi purtate, în unele părţi ale ţării noastre, la brâu, ca o cingătoare, pentru tămăduirea de dureri de mijloc. În alte locuri, din ele se fac cununiţe care se aşează la icoane sau candele, până în anul următor, fiind aducătoare de bine”, arată pr. prof. dr. Nicolae Necula, în lucrarea sa, „Biserică și cult pe înţelesul tuturor”.

Potrivit unei vechi legende, Maica Domnului, vrând să-și vadă Fiul ce tocmai fusese răstignit, nu și-a putut continua drumul din cauză că o apă mare i s-a ivit în cale. S-a rugat de toate buruienile s-o treacă apa, însă doar salcia a fost cea care a ajutat-o. Astfel, Maica Domnului a binecuvântat salcia ca oamenii să o ducă la biserică, iar preoții să o sfințească. În unele zone ale țării se obișnuiește ca ramurile de salcie să fie puse și la mormintele rudelor, anunțând apropierea Sfintelor Sărbători de Paști.

Cea mai cunoscută denumire a acestei sărbători este cea de „Duminica Florilor sau Floriilor” pentru că ea cade la începutul primăverii, când apar şi primii muguri şi cele dintâi flori de salcie, cătină, corn şi altele.

Irina NASTASIU

Lasa un comentariu