*85% din mediul de afaceri nu e de acord cu introducerea impozitului
*Sondajul realizat de Consiliul Naţional al IMM-urilor: trebuie studiu de impact!
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat, în perioada 21 – 31 ianuarie, o consultare ce vizează oportunitatea aplicării impozitului minim, domeniile în care ar putea fi utilizat, criteriile şi modalităţile de operaţionalizare, sub forma unui sondaj derulat prin intermediul portalului www.immromania.ro şi la nivelul membrilor portalului şi ai CNIPMMR.
Respondenţii acestui sondaj sunt în proporţie de 64% patroni de microîntreprinderi, 31% administratori de întreprinderi mici şi 5% persoane fizice autorizate (PFA). 85% dintre cei intervievaţi s-au pronunţat împotriva aplicării impozitului forfetar din varii motive.
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ, omul de afaceri Mihai Apopii îl consideră o „aberaţie pompieristică”: „Din nou avem pe piaţă două moduri de abordare a fiscalităţii, când avem un principiu de bază, claritatea impunerii, ceea ce înseamnă că un singur impozit este suficient, pentru că altfel ne vom trezi din nou cu elemente ale concurenţei neloiale şi ale evaziunii fiscale. Cred că impozitul acesta minim era aplicabil, ori în cazul acestui impozit forfetar cea mai bună soluţie ar fi să se renunţe la el, pentru că va duce în cel mai bun caz la dispariţia unor firme, în special a celor nou apărute pe piaţa de profil”.
În urma acestui sondaj, CNIPMMR recomandă Guvernului României ca, premergător introducerii impozitului forfetar, să realizeze un studiu de impact profesionist, care, pe baza consultărilor cu patronatele reprezentative la nivel naţional şi cu ceilalţi actori implicaţi, să conducă la întocmirea unei analize cost-beneficiu în dinamică pentru surprinderea riguroasă a fenomenelor economice pe termen scurt (1 an), mediu (2-3 ani) şi pe termen lung (4-5 ani).
Suplimentar acestui studiu de impact general, conform cerinţelor Comisiei Europene şi a celor mai bune practici din Uniunea Europeană, se impune realizarea „Testului IMM”, care să evidenţieze măsura în care sectorul IMM este afectat. „Testul IMM” trebuie să identifice modalităţile prin care aplicarea măsurii analizate să se realizeze cu respectarea principiului proporţionalităţii şi a nediscriminării. În cazul în care analizele efectuate indică un impact disproporţionat asupra IMM-urilor, sau o discriminare comparativ cu întreprinderile mari, se impun măsuri pentru temperarea acestor efecte nedorite.
„În vederea realizării studiilor de impact, este imperios necesar ca efectele estimate să vizeze cel puţin următoarele elemente: numărul şi dimensiunea întreprinderilor afectate; numărul total al salariaţilor din întreprinderile afectate; numărul şi dimensiunea întreprinderilor ce nu vor rezista pe piaţă;
numărul de locuri de muncă desfiinţate; volumul şi structura costurilor din întreprinderile afectate; indicele preţurilor de consum; profitabilitatea întreprinderilor; capacitatea întreprinderilor de a realiza investiţii; capacitatea întreprinderilor de a derula activităţi de cercetare-dezvoltare şi de a inova”, se arată într-un comunicat al CNIPMMR.