S-a tot vehiculat, în ultimele zile, ideea că întrebarea referendumului pentru căsătorie: „Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma aprobată de Parlament?”ar fi ambiguă sau că ar reprezenta chiar o capcană, pentru a se putea introduce în Constituție alte modificări decât cea solicitată, și anume ca termenul de „soți”, din articolul 48, alin.(1) să fie înlocuit cu expresia „un bărbat și o femeie”.
Ei bine, aceste presupuneri nu se confirmă, deoarece întrebarea de pe buletinele de vot reprezintă formularea standard impusă de lege în cazul oricărei revizuiri constituționale. Este vorba despre Legea nr. 3 din 2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, care arată expres la art. 7 alin. (1): Cetățenii care participă la referendum au dreptul să se pronunțe prin „DA” sau „NU” la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: „Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma aprobată de Parlament?”.
Aceeași formulă a întrebării, la referendumul din 2003
„Un guvern, oricare ar fi acela, cu ocazia emiterii actelor normative de organizare a referendumului, nu are cum să schimbe această formă generică de întrebare pe care legea o prevede. Fac mențiunea, și mulți își aduc aminte ori pot verifica, că în anul 2003 am mai avut un referendum de revizuire a Constituției, la care, pe buletinul de vot am avut menționată aceeași formulă a întrebării, pe care Legea nr. 3 din 2000 o prevede. Și ca o altă similaritate, votul la acel referendum a fost exprimat tot pe parcursul a două zile, 18 și 19 octombrie 2003, deci nu e tocmai corect ca unii să insiste în mod răuvoitor cu dezinformarea că votul exprimat pe parcursul a două zile ar fi o găselniță a executivului actual. Totuși, la modul subiectiv, ne putem întreba de ce legiuitorul nu a lăsat posibilitatea în Legea nr. 3 din 2000, ca să poată fi trecută pe buletinul de vot de la referendum, prevederea ce se dorește a fi menționată în Constituție. O posibilă explicație ar fi că există varianta ca unele modificări constituționale, așa cum a fost cazul în 2003, când s-au propus un număr de 79 de noi prevederi, să ducă la un proces de îngreunare a procesului de tipărire și de gestionare a milioanelor de buletine de vot ce ar putea avea fiecare câteva zeci de pagini. Astfel, soluția cu formulă standard de întrebare, coroborată cu menționarea modificărilor în act normativ distinct, a fost probabil preferată”, ne-a explicat juristul Marius Apopei, coordonator pentru județul Neamț al Comitetului de Implementare a Inițiativei de Modificare a Constituției.
În ceea ce privește „forma aprobată de Parlament”, despre care se pomenește în întrebarea de pe buletinele de vot, aceasta se regăsește în prevederile din Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 798 din data de 18 septembrie 2018: „Art. I – Alineatul (1) al articolului 48 din Constituția României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul național organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:
ARTICOLUL 48
Familia
(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”
„Art. II – Revizuirea Constituției se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispozițiilor art. 151 alin. (3) din Constituția României, republicată.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat, cu respectarea prevederilor art. 151 alin. (3) din Constituția României, republicată.”
Așadar, acestea sunt prevederile legale care ne ajută să înlăturăm toate suspiciunile și să înțelegem că atunci când vom vota „DA” la referendum, înseamnă că suntem de acord cu modificarea art. 48 alin. (1) din Constituția României, adică schimbarea termenului de „soți” cu expresia „un bărbat și o femeie”, iar dacă votăm „NU”, aceasta reprezintă că nu suntem de acord cu această modificare.
Irina NASTASIU
