În toamnă, vremea n-a prea fost prielnică înfiinţării culturilor agricole.Seceta pedologică a ridicat serioase probleme fermierilor hotărâţi să semene rapiţă. Dar şi a celorlalte culturi puse atunci sub brazdă. Lipsa umidităţii optime din sol a îngreunat foarte mult efectuarea lucrărilor pentru pregătirea patului germinativ. Mai ales a celui destinat însămânţării rapiţei, care este mai „pretenţioasă” cu pământul şi clima. Lipsa apei în stratul superficial al solului a fost cea care i-a ţinut în loc pe fermieri. Până i-a oprit de tot! Adică nu au mai semănat rapiţă! Şi, apoi, nici grâu.
N-au avut încotro, şi au trebuit să se mulţumească doar cu câtă sâmânţă au reuşit să pună sub brazdă. În acel moment, la rapiţă se ajusese la o suprafaţă totală de 6455 ha. Mai puţin cu aproape 2120 hectare faţă de cât s-a semănat toamna trecută. Cu grâu, până la venirea temperaturlor foarte scăzute, au fost semănate 19.265 ha, în procent de 92 la sută. În cifre absolute, asta înseamnă că s-a semănat cu mai puţin cu 700 hectare faţă de anul trecut.
Cu toate însămâţările de toamnă s-a ieşit din epoca optimă, s-a semănat până mai târziu. Asta a făcut ca şi culturile să întârzie în evoluţia lor vegetală. Unde s-a întârziat mai mult, plantele au intrat cam firave în iarnă. O vreme temperaturile de iarnă le-a ocolit. A venit apoi îngheţul, zăpada şi primul val de ger. Acum se anunţă şi cel de al doilea. Cum au făcut faţă culturile agricole deselor schimbări de vreme, gerului aflăm de la Ioan Ghiuţă, directorul Unităţii Fitosanitare Neamţ.
* „Trecere fără sincope peste perioadele geroase”
Rep.: Un prim val de ger a trecut. Acum se anunţă şi cel de al doilea. Cum fac faţă plantele temperaturlor destul de scăzute?
Ioan Ghiuţă: În perioada trecută, dar şi în cea pe care o aşteptăm zilele următoare, culturile agricole din zona noastră au fost prinse cu un strat de zăpadă care le protejeza. Pe câmp, stratul de zăpadă nu mai este chiar aşa de mare, dar el acoperă culturile agricole. Asta crează premisa de a nu avea pierderi din viitoarele recolte. Cu adevărat, această verificare se va face la finele lunii ianuare, când se vor lua probe din câmp, după care se va observa în laborator dacă plantele au fost afectate de ger. Din toate punctele de vedere, prezenta stratului de zăpadă diminuează efectele negative ale frigului. E o trecere fără sincope peste aceste perioade geroase.
Rep.: La frig, mai sensibilă este cultura de rapiţă…
I.G.: Asta aşa este. Dacă nu este acoperită de un strat de zăpadă, sensibilitatea ei creşte foarte mult. La fel se întâmplă şi când plantele nu sunt bine dezvoltate. Acolo unde s-au aplicat şi respectat toate verigile tehnologice, s-a semănat şi fertilizat la timp, iar plantele au ajuns la o mărime corespunzătoare, nu se vor înregistra pierderi de producţie.
Rep.: Care este situaţia la grâu? Mai ales acolo unde s-a semănat foarte târziu…
I.G.: Dacă are strat de zăpadă, riscurile sunt foarte mici. Pe câmp încă mai este zăpadă, chiar dacă au fost şi câteva zile cu temperaturi ceva mai ridicate. În zona de cultură, frunzele ca atare, au reţinut zăpada în perioada de vânt. Suprafeţele cultivate au fost mai bine acoperite. Căldura din cele 2-3 zile n-a fost chiar atât de mare încât să ducă la topirea întregului strat de zăpadă. Apoi, temperaturile, anunţate pentru următoare zile, nu vor fi chiar atât de scăzute. Noaptea va fi mai frig.
Rep.: Ce se întâmplă cu plantele neacoperite, cele aflate în bătaia gerului şi vântului? Mă refer la vii şi livezi.
I.G.: Nu sunt afectate, pentru că temperaturile n-au fost extreme. N-am avut în zonă temperaturi de minus 30 de grade Celsius. Cea mai scăzută a fost de minus 20. Şi asta pe o perioadă foarte scurtă. Perioada rece, cea trecută ori care va veni, este foarte scurtă ca să poată provoca pierderi la pomii fructiferi.
Rep.: În concluzie?
I.G.: Zăpada ajută culturile agricole pe două planuri. Le protejează de ger, dar va asigura şi apa necesară în sol.
Tina CONDREA
