Astăzi se împlinesc 100 de ani de la nașterea scriitorului nemțean Constantin Virgil-Gheorghiu, diplomat, jurnalist, romancier, poet și preot în exilul postbelic, personalitate de anvergură mondială.
Prea puțin cunoscut în țara sa natală, autorul romanului „Ora 25“ s-a născut la 15 septembrie 1916, la Valea Albă, comuna Războieni, unde a locuit până la vârsta de trei ani, după care s-a mutat la Petricani (Răbâia), în județul Neamț. Aici, tatăl său a fost preot mai bine de șase decenii.
Între anii 1928-1936 a studiat la Liceul Militar „Regele Ferdinand I“ din Chișinău. După ce a terminat liceul, a renunțat la cariera militară și a venit în București, unde a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. În 1943 a fost numit atașat de presă al ambasadei române din Croația. Atunci a început lungul drum al pribegiei sale, trecând prin Austria în Germania, unde s-a refugiat 1944. În 1948 s-a stabilit în Franța, unde a publicat circa 40 de volume.
În exil fiind, a urmat studii de teologie la Heidelberg, astfel că, în 1963, a fost hirotonit preot la biserica ortodoxă română „Sfinții Arhangheli“ din Paris. Primește rangul de iconom stavrofor în 1971, activând sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice.
Un roman de referință: „Ora 25“
Romanul care a adus, în 1949, faima lui Constantin Virgil Gheorghiu este „Ora 25“ (ecranizat în 1967, în rolul principal fiind distribuit Anthony Quinn). Romanul cuprinde povestea unui țăran român, Iohan Moritz, care trece pe rând drept evreu, apoi român când ajunge prizonier la unguri, fiind salvat de naziști ca să ajungă într-o închisoare americană drept colaborator al acestora.
Despre romanul „Ora 25“, tradus în numeroase limbi străine, Mircea Eliade spunea: „N-am citit nimic, în nicio literatură, care să se apropie, cât de departe, de teroarea istoriei pe care o îndură personajele. Consider «Ora 25» una dintre cele mai mari cărți ale generației noastre, din toate țările“.
Între volumele scrise de Constantin Virgil Gheorghiu se mai numără: „Taraful de noapte“ roman (Ed. Fortuna); „Viața de toate zilele a poetului“ – poezie (1939); „Caligrafie pe zăpadă“ – poezie (1940); „Ceasul de rugăciune“ – poezie (1942); „Ard malurile Nistrului“ (1941) – reportaje de pe front din timpul războiului de eliberare a Basarabiei și Bucovinei, folosite mai târziu de Marin Preda, ca sursă documentară, în romanul „Delirul“; „Tatăl meu, preotul care s-a urcat la cer“ (1965, Paris și 2003, Sibiu); „Perahim – Rendez-vous à l’infini“; „De la vingt-cinquième heure à l’heure éternelle“ („De la al 25-lea ceas, la momentul eternității“), „La Seconde Chance“ (1952); „Les Sacrifiés du Danube“ (1957); „La Maison de Petrodava“ (1961); „Les Immortels d’Agapia“ (1964), „Dieu Paris“ (1964); „L’oeil américain“ („Ochiul American“- 1972) – roman de acțiune, suspans, politică-ficțiune și gândire geo-politică, Editura Plon; „Omul care călătorea singur“ (Ed. Sophia, 2010), „Les Inconnus de Heidelberg“, Plon, 1977 („Necunoscuții din Heidelberg“).
Irina NASTASIU