*La noi se cultivă peste 100 de soiuri
*Mai profitabile, cele cerute de consumatori!
*„Usturoiul roșu de România”, favoritul americanilor
*Usturoiul negru, „inventat„ de un nemțean
Usturoiul este o plantă perenă, dar se comportă ca plantă anuală, deoarece nu formează flori şi sămânţă. La noi usturoiul se comportă ca o plantă destul de rustică, fiind rezistent la frig, calitate care permite plantarea în câmp încă din toamnă. Atunci când planta este bine înrădăcinată din toamnă, usturoiul rezistă la frig până la temperatura de minus 25 de grade Celsius. Din bulbii păstraţi la temperatura de 20-24 de grade Celsius, plantaţi primăvara târziu, nu se mai obţin bulbi.
Usturoiul nu suportă umbra, cerând locuri de cultivare însorite. Concurenţa pentru lumină cu buruienile afectează mult producţia de usturoi. Deşi are un sistem radicular superficial, usturoiul nu este mai pretenţios la umiditate decât ceapa. Seceta din sol şi aer determină reducerea producţiei, iar umezeala în exces, în mod deosebit în timpul maturizării bulbilor, provoacă putrezirea acestora.
Conţinutul său specific în uleiuri eteric a impus usturoiul şi ca materie primă în industria farmaceutică, având proprietăţi vermifuge, antiseptice şi stimulativ pentru apetit şi secreţii gastrice.
*Soiuri aducătoare de profit
Statistică sumbră: mai puțin de 10% din usturoiul disponibil pe piața românească provine din producția internă. Fermierii care se vor orienta către cultivarea usturoiului pot obține ușor profit, iar veniturile vor crește în funcție de soiul ales. Pentru a face profit, trebuie cultivate soiuri cerute de consumatori! Printre acestea se numără soiurile Porcelain, Rocambole, Purplestripe sau soiul Elefant, pentru care clienții sunt dispuși să plătească mai mult. La un preț mediu de 6 euro pe kilogram, rezultă venituri de peste 40.000 de euro.
În prezent, în România, se cultivă peste 100 de soiuri de usturoi. Printre acestea se numără „Usturoiul roșu de România”, cunoscut mai ales în Statele Unite ca soiul Elefant. Căpățâna mare, formată din 4-6 căței ușor de curățat, au făcut din usturoiul elefant favoritul cultivatorilor americani. Usturoiul roșu se mai găsește în Ardeal, în rest locul lui fiind luat acum de usturoiul importat.
Un alt soi românesc este usturoiul Ager, recomandat pentru cultura timpurie de primăvară, dar și în cultura de toamnă. Usturoiul Ager are bulbul are mărime medie și, depozitat corespunzător, rezistă bine peste iarnă.
*Usturoi … negru
Un fermier nemțean a importat din Coreea de Sud o tehnologie de prelucrare a usturoiului obișnuit, la temperatura si umiditate fixă, timp de 45 de zile, iar apoi devine negru. Usturoiul negru are proprietăți de aproximativ 12 ori mai puternice decât acelea ale usturoiului comun. O căpățână de usturoi negru costă peste 6 lei, adică este de 6 ori mai scump față de cel obișnuit.
Un alt soi de usturoi căutat de maeștrii bucătari este usturoiul creol, care este apreciat pentru savoarea sa deosebită, dulceață, cu arome de pământ și nuanțe de mosc. Deși aceste caracteristici sunt cel mai des folosite pentru a descrie gustul și aroma usturoiului, iuțeala variază de la „delicat” la „puternică”, ceea ce face ca acest tip de usturoi să aibă un gust plăcut atunci când este folosit în preparate fierte sau prăjite, dar mai ales atunci când este consumat în stare proaspătă. Depozitat în condiții optime, usturoiul creol își păstrează caracteristicile și prospețimea timp de șase-nouă luni sau chiar un an.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU
