La nivelul judeţului Neamţ, sfecla de zahăr a fost cultivată pe suprafaţa totală de 3025 ha. Mai puţin cu 135 hectare faţă de anul trecut. Activitatea de recoltare a sfeclei de zahăr este abia la început, aşa că nu sunt „grăitoare”cifrele de acum. Practic, recolta e strânsă cam de pe 15 la sută din suprafaţa totală ocupată cu această cultură.
Ochiul speciaistului e deja format, măsoară producţia dintr-o simplă privire aruncată în lan. Imediat îşi face o părere asupra producţiilor ce se vor obţine, chiar şi asupra calităţii sfeclei de zahăr. O astfel de previziune i-am solicitat şi lui Vasile Balcan, director Marsat Roman. Dumnealui are o imagine mai de ansamblu asupra evoluţiei producţiilor şi calităţii sfeclei de zahăr, fiind şi preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova. Mai nou şi preşedintele Organizaţiei Interprofesionale Naţionalî „Zahărul” din România: „Pentru sfecla de zahăr, 2013 a fost mai favorabil decît anul trecut. Se va obţine o producţie mai mare acum. Nu acelaşi lucru pot spune şi despre conţinutul de zahăr din rădăcina de sfeclă. Anul acesta va fi de 16-17 la sută, faţă şi de chiar 18 la sută cât a fost anul trecut. Sunt multe societăţi agricole care au performat în acest an la cultura sfeclei de zahăr. Acum suntem abia la începutul campaniei de recoltare, undeva, pe la sfârşitul lunii noiembrie vom avea date mai exacte. Atunci putem trage linia, ca să spunem cum stăm la cultura sfeclei de zahăr.Dar, din ce se vede pînă acum, se pare că, pentru cei mai mulţi fermieri, sfecla de zahăr este cultura cea mai profitabilî în acest an. Este cultura anului. Chiar dacă dacă are un conţinut mai mic de zahăr. Asta depinde de condiţiile climaterie. Anul trecut a fost secetă, producţa fiind mai mică a avut o acumulare mai mare de zahăr în rădăcină.”
Sfecla de zahăr se menţine o cultură profitabilă şi datorită cotei de zahăr alocată de Uniunea Europeană. În aceste condiţii se stabileşte şi un nivel al preţului de valorificare a recoltei de sfecla de zahăr, unul acoperitor pentru cheltuielile făcute, dar care inlcude şi un oarecare profit. Cota de zahăr se stabileşte în funcţie de necesarul de consum de zahăr în cadrul ţărilor membre ale Uniunii Europene. Automat se stabilesc şi suprafeţele ce urmează a fi cultivate cu sfecla de zahăr, astfel încât, din producţiile obţinute, să se poceseze cantitatea de zahăr necesară consumului. Suprafaţă care este repartizată pe ţările membre cultivatoare de sfeclă de zahăr. Se evită astfel supraproducţie care, automat, duce la scăderea preţului de vaorificare a sfeclei de zahăr.
Cota de zahăr este cea care menţine pofitabilitatea culturii sfeclei de zahăr. Vestea bună pentru fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr e că se va mai menţine cota de zahăr încă 3 ani, până în anul 2017. Conform negocierilor de la aderarea României la Uniunea Europeană, cota de zahăr ar fi trebuit să dispară începând cu anul 2014.
Tina CONDREA
