Puteam atunci să promit marea cu sarea, lovitura în eul meu era atât de mare, că am încercat să fac tot ce pot, inclusiv să mă închin la ea, să o aduc înapoi, să rămână prietenă. Pe fondul acestor gânduri, nu știu ce m-a făcut să o întreb pe Florina: Eu înțeleg că tu vrei ca soțul tău să accepte că ai pe altcineva și că nu mai ești disponibilă pentru el. Dar nu am înțeles încă, de la tine, dacă ești de acord că drepturile pe care ți leai dat ție poate să le aibă și el. Și asta înseamnă ce?, mă întreabă ea. Asta înseamnă că ești de acord că dacă tu poți să îți permiți o relație extraconjugală, are și soțul tău dreptul acesta, de a ieși cu cineva. Ea îmi răspunde instinctual: sigur că da, nimeni nu îl ține, el poate să facă ce vrea el! Așa s-a terminat prima ședință. La a doua ședință, lucrurile s-au schimbat. El era mult mai focusat, mai sigur pe el, și cu o poftă de viață mai mare. Ea era mai încruntată și mult mai serioasă, parcă își pierduse din vitalitatea ei din prima ședință. Începe se zică: domnule doctor, sunt supărată pe dumneavoastră, l-ați învățat pe soțul meu lucruri pe care nu trebuia să le știe. I-ați dat voie să-și caute altă femeie. La început, nu mi s-a părut o problemă, dar când l-am văzut odată, mergând cu o fetiță, ca să spun așa, mai tânără cred, ca mine, mână în mână, am avut o strângere de inimă. Din momentul acela, nimic nu am mai făcut decât să mă gândesc la el și la fetița asta, dintr-o dată nimic nu a fost mai important pentru mine decât să mă răzbun pe fata asta, prietena soțului. Și m-am lăsat și de prietenul meu, el mi-a reproșat că am capul în alt loc. Și așa e, sunt derutată, nu mai știu ce să fac, am o stare de obsesivitate față de el și de prietena lui. În cea de a treia ședință, amândoi păreau mai drăgăstoși unul cu altul, mai afectivi, și mi-au zis că au avut o discuție acasă în care Florina părea să realizeze că a greșit. Că relația cu celălalt bărbat a fost o pasiune de moment și a crezut că soțul ei o să o ierte și o să continue să fie cu ea în timp ce ea poate să facă totul fără să se raporteze la el. Abia când l-a văzut cu altă femeie a avut o strângere de inimă în care a simțit că îl poate pierde definitiv. Materialismul ei și-a spus cuvântul, ea a decis că trebuie să-și aducă înapoi bărbatul înainte de a fi prea târziu. Nu era o muncă grea pentru ea să-l aducă pe Alin înapoi. El o iubea foarte mult și se dădea după ea la toate nebuniile ei mai mici sau mai mari. Florina s-a auto-analizat și, prin discuțiile cu mine și cu soțul ei a înțeles că mai bine para din mână decât cea din copac. A preferat să rămână cu Alin și să pună capăt relației extraconjugale, despre care, mai târziu a aflat că ea nu era pentru acel bărbat mai mult decât o aventură și că nu intenționa la o relație stabilă și profundă. Florina a învățat o lecție de viață puternică. Când îți ceri ție libertatea, trebuie să fi corectă și să-i oferi această libertate și partenerului tău, altfel… Mă întâlnesc din când în când cu amândoi, la locul lor de muncă, ei trăiesc împreună, se iubesc și își cresc copilul. Alin a învățat că pasivitatea și dorința de a face totul ca să îi placă soției, nu sunt bune. Aici am intervenit eu. Sper să intervină el dacă va fi cazul, și să nu lase călcat în picioare.
Doctor MIRON ITZHAK Psiholog principal clinician cu drept de supervizare