„Timpul este foarte bun pentru tăierile de rodire la pomii fructiferi. Bine ar fi ca aceste lucrări să se facă acum, cât mai repede posibil. Nu se ştie cum va evolua vremea. Deocamdată, nu plouă, nu bate vântul, se pot face tăieri în condiţii meteo bune. De acum încolo, pot să apară friguri mari care să dăuneze pomilor. Dacă, Doamne fereşte, ar veni temperaturi extrem de scăzute, ele pot face rău pomului, fie că s-a făcut ori nu tăierile de rodire”, este recomandarea specialistului în domeniu, dr.ing. Ioan Ghiuţă, directorul Unităţii Fitosanitare Neamţ.
Prin tăierile de rodire se urmăreşte proporţionarea ramurilor de rod, în funcţie de vigoarea şi potenţialul pomului. Se răreşte coroana, asigurându-se lemn nou de rod. Ramurile în plus, frânte, bolnave sau cele care sunt prea apropiate una de alta se înlătură.
În absenţa tăierilor de rodire, pomii fructiferi se supraîncarcă cu fructe, astfel că în anul respectiv ele rămân mici, iar în următorul an pomul nu mai rodeşte sau are puţine fructe. După 5-7 producţii mari, pomii ajung să nu mai rodească deloc, încep procesele de uscare prematură, iar coroana se mutilează prin frângerea ramurilor.
Tehnica de tăiere a pomilor este diferită de la o specie la alta. Principiul care trebuie respectat este acela că la fiecare pom trebuie păstrate doar ramurile care sunt apte să rodească. Adică un număr suficient care să asigure o producţie bună.
Merii şi perii sunt pretentioşi la tăieri pentru că, în cazul unei supraîncărcări, aceşti pomi nu mai rodesc în anul următor, iar fructele rămân mici şi de slabă calitate. Cireşul şi vişinul sunt lipsiţi de alternanţa de rodire, iar ramurile de rod nu se degarnisesc aşa ușor, astfel că aceste specii solicită cele mai puţine tăieri. De altfel, ele suportă greu rănile, motiv pentru care nu se recomandă să se facă tăieri intense.
Tina CONDREA
