*În Neamț, cresc suprafețele cu această cultură *Mazărea, furnizor de azot în sol *Efecte benefice asupra sănătății
În ultima vreme, cultura de mazărea este preferată de tot mai mulți fermieri nemțeni, și pentru că mazăre este mai bine plătită, ca subvenții suplimentare: sprijin cuplat vegetal și plata pentru înverzire. În plus, mazărea rezolvă fermierului și problema respectării normelor de ecocondiționalitate, de care depinde acordarea subvenției pe suprafață.
Sunt motive convingătoare și pentru fermierii nemțeni, care, în ultimii ani, au crescut semnificativ suprafețele ocupate cu mazărea pentru boabe. Bunăoară, în anii 2014 și 2015, suprafețele cultivate cu mazăre pentru boabe au fost de 51 și, respectiv, 58 hectare. Anul trecut, cu mazăre au fost semănate 284 hectare. În această primăvară, mazărea a fost pusă sub brazdă pe 261 hectare.
Vorbim de mazărea pentru consum, care se seamă primăvara devreme. Mai nou, au apărut și soiuri de mazăre de toamnă, care au un mare potențial de piață. Mazărea de toamnă nu se deosebește cu nimic de cea de primăvară, singurele diferențe fiind cele legate de momentul înființării culturii și de faptul că, după recoltarea mazării de toamnă, mai poate fi înființată o a doua cultură pe același teren.
*Excelentă premergătoare pentru grâu
Mazărea se pune sub brazdă primăvara cât mai timpuriu, atunci când se poate pregăti terenul în condiții bune, după ce solul s-a zvântat bine. Cel mai bine e ca mazărea să fie semănată după cereale păioase ori unele culturi prășitoare cu recoltare timpurie, soluri pe care au fost tratate împotriva buruienilor. Nu se recomandă amplasarea culturilor de mazăre după alte leguminoase, pentru a evita riscurile excesului de azot ori a perpetuării și amplificării atacului unor boli. În cazul cultivării repetate a mazării pe același teren, apare fenomenul de „oboseala solului“, care se manifestă, în principal, prin tulburări bruște de creștere, absența formării nodozităților pe rădăcini, putrezirea rădăcinilor și a tulpinii, se amplifică îmburuienarea terenului. Mazărea poate reveni pe același teren după 3-4 ani, fără nici un risc, cu condiția tratării semințelor. Mazărea este o excelentă premergătoare pentru grâu. După mazăre, în sol rămâne o cantitate apreciabilă de materie organică și de azot.
*Beneficiile consumului de mazăre
Mazărea este leguma care furnizează multă energie organismului. Este bogată în proteine, glucide și săruri minerale, mai ales substanțe azotoase. Mazărea conține vitaminele A, B1, B2 și C. Vitaminele din complexul B ajută la reglarea nivelului de lipide, carbohidrați și proteine din organism. Mazărea se numără printre alimentele cele mai bogate în vitamina B1.
Mazărea este bogată în proteine, minerale, vitamine și fibre esențiale pentru organism. Este o sursă importantă de vitamina K, care activează calciul din organism, fiind astfel mai rapid asimilat de oase. Mazărea este și o sursă importanta de acid folic și substanțe benefice în combaterea osteoporozei și arterosclerozei. Mazărea conține și cantități importante de vitamina C, care este principalul antioxidant al organismului, pe care îl protejează de virusuri, boli și chiar de cancer.
Mazărea este folosită în numeroase preparate culinare, fiind un ingredient esențial în dieta oricărei persoane. Mazărea are beneficii pentru sănătate, de la controlarea nivelului de zahăr și colesterol din sânge, până la protejarea inimii și reducerea kilogramelor în plus.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU
