* Camera agricolă, implicată în derularea proiectelor
* În Neamţ avem două camere agricole!
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 vine cu multe noutăţi, prin care se urmăreşte fluidizarea fondurilor europene, o cât mai bună şi rapidă absorţiea banilor. Se are în vedere delegarea de competențe Camerelor Agricole, cu condiția să fie funcționale pe întreg teritoriul țării, să fie ale fermierilor și să fie apolitice.
Aici stăm bine! S-a reuşit “performanţa” ca, în judeţul Neamţ, să avem două camere agricole: una de stat, alta privată… Una este în subordinea Consiliului Judeţan Neamţ, cealaltă este a fermierilor, iar financiar se descurcă pe cont propriu.
Urmează să autorizeze aceste entități ale fermierilor, să primească cereri de finanțare pe măsura de tineri fermieri și de ferme mici și să le introducă, online, în sistemul informatic specializat. Există însă și condiții. Este vorba de acele probleme de legislaţii în privinţa funcţionării Camerelor Agricole.
Dacă sistemul va fi funcțional, Camerele Agricole vor putea avea finanțare destul de bună, pentru consultanţă şi formare profesională.
*Sesiunea continuă de depuneri a proiectelor
O altă măsură inclusă în noul PNDR 2014 – 2020 vizează sesiuni continue de depunere a proiectelor. Atunci când a fost gândit acest sistem, s-a plecat de la anumite obiective menite a veni în sprijinul celor interesaţi de accesarea fondurilor europene. Primul presupune ca, prin acest sistem, beneficiarul să aibă un timp de evaluare cât mai scurt, astfel încât să nu i se modifice indicatorii de când a depus proiectul și până când este selectat selectat la finanţare şi apoi implementat.
Un alt principiu vizează diminuarea la maximum posibil a efortului administrativ, dar și cheltuielile pe care le are de făcut un potențial beneficiar atunci când depune un proiect. Un alt obiectiv fiind acela de a disipa efortul administrativ, larg întâlnit în programarea trecută.
Până acum, toate proiectele se depuneau într-o lună de zile, sau cât ţinea sesiunea de primire, se evaluau într-o perioadă foarte lungă, după aceea se mutau toate în achiziții și apoi în plată. Adevărul e că proiectele se plimbau pe mai multe paliere, ceea ce însemna şi foarte mult timp irosit. Aşa se explică şi modificarea structurii organizatorice şi de funcţiona a Agennţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin crearea pe verticală a departamentelor specializate pe grupe de măsuri.
*Punctaje minime pentru proiecte
Proiectele se vor depune de-a lungul anului pe un flux continuu, dar se vor stabili niște baremuri de punctaje minime, peste care proiectul să fie selectat sau, mai exact, considerat calitativ și selectat. Baremurile de punctaj se vor stabili pentru fiecare lună calendaristică: în ianuarie proiecte care depășesc un anumit punctaj, în februarie un punctaj puțin mai jos, în martie tot așa. Bunăoară, se poate stabili în ianuarie ca limita să fie de 90 de puncte, în februarie 80 de puncte, în martie 70 de puncte, în aprilie 60 de puncte și să se meargă descrescător până în luna noiembrie.
Procedându-se astfel, beneficiarul știe prea bine că, dacă prin autoevaluare, a fost făcută evaluarea proiectului, îndeplinește în jurul de 60 de puncte, nu are sens să-l mai depună în ianuarie, ci merge direct și îl depune în luna în care vede că are șanse ca proiectul său să fie selectat. În același timp, proiectul său, dacă nu este selectat în luna respectivă pentru că vin prea multe proiecte cu punctaj mai mare decât el, proiectul rămâne în sistemul AFIR și va fi selectat automat atunci când vei ajunge la limita baremului respectiv.
În eventualitatea în care ar urma să rămână disponibile anumite sume necheltuite, acestea se vor reporta în sesiunea anului următor. Mai mult, dacă, spre exemplu, în luna septembrie se consumă sumele, se oprește depunerea până în anul următor. Ulterior, în acel an, se deschide proxima sesiune de depunere proiecte.
Tina CONDREA
