*14 august, ultima zi de depunere a proiectelor
Din 25 iunie, fermierilor li s-a dat o șansă: posibilitatea de accesa fonduri europene. Singura din acest an! Pentru că, abia din 2014 se vor da iarăși drumul la finanțările europene. Până atunci, în derulare sunt doar fondurile alocate proiectelor depuse din anul 2007 încoace.
Pentru proiecte noi, acum, bani europeni mai sunt alocați doar pentru fermele familiale. Numai că, deocamdată, nu sunt muşterii. În tot acest timp, fermierii au venit la Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Neamţ, dar numai aşa ca să „testeze piaţa”. Au cerut tot felul de informaţii referitoare la condiţiile de finanţare, după care repejor au și facut cale întoarsă. Asta chiar şi în condiţiile în care fermierilor le-au fost oferite 6 proiecte tip: trei pentru sectorul vegetal şi alte 3 pentru cel zootehnic. Este vorba de modele de proiect pentru legumele din cultura de cîmp, care nu trebuie să depăşească 2 ha, pentru legume cultivate în spaţii protejate, adică sere, cu suprafaţa maximă de 1000 m.p. şi proiectele-tip pentru livezi de pomi şi arbuşti fructiferi de maximum 5 ha. În zootehnie, proiectele-tip vizează fermele de vaci de 20 capete, ferme de păsări cu 4000 capete şi ferme de îngrăşare a porcilor cu o capacitate de 100 capete.
Cu toată disponibilitatea și ofertele APDRP, fermierii nu s-au înghesuit cu proiectele, cum se întâmpla în cazul altor măsuri aflate la finanțare. Un prim termen limită de depunere a documentațiilor a expirat pe data de 31 iulie. Atunci, pe ultima sută de metri, la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Neamţ, fuseseră depuse doar 4 proiecte pentru accesarea fondurilor europene destinate fermelor familiale. Din care unul a picat la prima verificare, celelalte 3 rămânând în cursa pentru obținerea finanțării. Fermierilor li s-a mai dat o șansă, prelungindu-se tremenul de depunere a proiectelor până pe data de 14 august. Adică până miercuri. Nici o mișcare, nici la cea de a doua strigare.
Dovadă că, până ieri, nu fusese depus absolut nici un proiect! În afara celor 3 rămase în cursă, depuse la expirarea primului termen.
Din discuţia avută cu Viorel Ilisei, directorul OJPDRP Neamţ, am înţeles că banii sunt cei care îi ţin în loc pe fermieri. Banii necesari pentru plata păriţii sale de contribuţie. Este vorba de peste 60.000 euro. Bani mulţi la cât se câştigă în agricultură. Vorbim de micii fermieri, cei cu afaceri de familie. De parcă marii fermieri ar duce-o mai bine…Se pare că unii fermieri deja stau cu ochii pe finanţările europene care vor veni din anul 2014 încolo. Se tot vorbeşte că ar fi mai avantajoase. Dar, concret, încă nu se ştie nimic.
Cu proiectele de acum, fermierul are acces la o sumă maximă de 125.000 de euro, dar va trebui să vină şi cu partea sa de cofinanţare de 40- 60 la sută. Dacă beneficiarul e în vîrsta de până la 40 de ani şi are ferma în zona defavorizată, partea sa de contribuţie este de 40 la sută din valoarea totală a proiectului. Pentru fermierii de peste 40 de ani din zona defavorizată, partea de contribuţie este de 50 la sută dacă sunt în zona defavorizată şi de 60 la sută în celelalte zone.
Vor, probabil, să respecte „tradiţia”, cea în care fermierii lasă totul pe ultima sută de metri. E foarte riscant! Pot apărea situaţii în care se constată că mai trebuie adăgat la proiect o hârtie ori de făcut vreo modificare! Dar nu mai este timp! Reamintim un fapt: au mai rămas doar 3 zile pentru depunerea proiectelor!
Fondurile alocate oferă micilor întreprinzatori din agricultură şi faciltăţi în achiziţia de utilaje, extinderea şi modernizarea fermelor. În plus, li se înlesneşte şi accesul la credite avantajoase, pot să urmeze programe de formare profesională de scurtă durată. Dar, se vede treaba, nu-i tentează facilităţile, atâta vreme cât fermierul nu are bani ca să plătească partea sa de contribuţie.
Tina CONDREA
Criterii minime obligatorii de indeplinit
– proiectul trebuie să respecte conformitatea cu obiectivul general al Măsurii și cu cel puțin unul dintre obiectivele specifice;
– proiectul să fie în acord cu potențialul agricol al zonei și să demonstreze îmbunătățirea performanței generale a exploatației agricole la data dării în exploatare a investiției;
– beneficiarul sau reprezentantul legal al proiectului trebuie să dovedeasca o pregătire profesională, în raport cu proiectul;
– beneficiarul trebuie să prezinte Memoriul Justificativ sau Studiul de Fezabilitate;
– beneficiarul trebuie să declare că asigură cofinanțarea investiției;
– Beneficiarul trebuie să prezinte dovada că a facut demersurile pentru a obține toate avizele și acordurile conform legislatiei în vigoare din domeniul sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar și de mediu, necesare realizarii investiției în cadrul proiectului.
Hibele proiectului
De ce nu s-au înghesuit fermierii români la „fermele familiale”? Unii specialiști în organizare și management agricol sunt de părere că proiectul are din start foarte multe minusuri legate de procedură și principii de aplicare.
Președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurențiu Baciu crede că banii din fonduri nerambursali sunt puțini pentru dotarea unei ferme familiale. În plus, el crede că exista foarte multe semne de întrebare cu privire la legislația justificativă.
„Cei de la minister nu au reusit să definitiveze încă ce inseamna ferma familială, ce dimensiuni are ferma familială si la ce dimeniuni poate ajunge aceasta. Nu poți conditiona nivelul la care poate să ajunga un fermier”, a declarat Laurențiu Baciu.
În plus, Baciu subliniaza si faptul că principiul de la care a plecat ministerul este unul greșit, în conditiile în care se dorește în Romania comasarea terenurilor agricole și trecerea la o agricultură performantă.
„Acest experiment cu fermele familiale se producea acum 50 de ani în Franța. Acum francezii depun eforturi substantiale de a distruge aceste ferme pentru a forma ferme de mari dimensiuni”, a adăugat Baciu.
Ce este ferma familiala
Autoritatile vor să îi „îndemne” pe fermieri să se asocieze și să producă mai mult decât au nevoie pentru consumul propriu. Activitățile din cadrul fermei sunt realizate, în principal, de către membrii familiei.
„Subzistenta înseamnă 1-2 capete unde sigur laptele se folosește doar în familie, fermele de familie vor sa iasă cu acești fermieri de 1-2 capete și să le ducă la 20 să vină și să producă pentru piață. Asta este ceea ce vrem să facem,” a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Costantin