Pește gras, carne de vânat, ulei de rapiță, legume, pâine de secară şi fructe
Hrana scandinavilor este una dintre cele mai sănătoase de pe mapamond, combătând și timp fenomenul obezităţii. Nutriţioniştii din ţările scandinave susţin că, în comparaţie cu dieta mediteraneană, cea scandinavă promovează cu adevărat un stil de viaţă sănătos. În această privinţă, dovada este certă: în ţările nordice, procentul de persoane obeze este cel mai scăzut din lume. Aşa se explică faptul că în jurul dietei scandinave se adună tot mai mulţi adepţi, preocupaţi atât de starea lor de sănătate, cât şi de siluetă. Dieta nordicilor este simplă şi conţine alimente la îndemâna acestor populaţii, specifice condiţiilor de climă rece: pește gras, legume rădăcinoase, pâine de secară şi fructe de pădure.
Rata scăzută de obezitate din ţările nordice se datorează consumului inteligent de alimente cu un conţinut scăzut de grăsimi. În schimb, dieta scandinavilor are un conţinut ridicat de proteine procurate din lactate, din peşte (somon, păstrăv, cod şi hering) ori carne slabă de vită sau de ren, considerate produse tradiţionale.
*Pește, carne de vânat, lactate
Peştele (heringul, păstrăvul, codul, somonul, macroul, crabul, creveţii ) este frecvent în această dietă. Consumat în stare proaspătă, afumat, sărat sau murat. Varietatea preparatelor din peşte şi din fructe de mare, condimentate cu ierburi, piper şi sare, dar şi cremele obţinute din fructele de mare, fac parte din dieta frecventă a scandinavilor. Heringul şi somonul sunt specii de peşti foarte populari, care se regăsesc în diferite reţete tradiţionale, foarte gustoase, fiind consumaţi cu ouă şi cu mărar ca aperitive sau la micul dejun.
În mod paradoxal, carnea este consumată cu moderaţie de nordici, chiar dacă în ţările cu climă rece, frigul poate fi combătut cu ajutorul unei hrane bogate în grăsimi. Carnea de vânat -ren sau elan- este consumată cu diferite sosuri bine condimentate sau cu gemuri din fructe de pădure: afine, mure şi merişoare. Scandinavii consumă adesea carne slabă de vacă, de oaie şi de miel preparată cu varză sau sub formă de tocană.
Nordicii preferă pâinea preparată din aluat dospit sau nedospit care conţine cereale integrale, printre care : grâu, ovăz sau secară.
La fiecare masă, scandinavii, mari consumatori de produse lactate, preferă brânzeturile tradiţionale din lapte de capră sau de vacă, lapte bătut şi smântână.
*Legume, fructe, ulei de rapiță, deserturi nu prea dulci
Legumele (varza, sfecla, mazărea, cartofii) se consumă sub formă de garnitură alături de preparatele din peşte sau din carne, fiind foarte bine asezonate cu condimente: anason, fenicul, cardamon, chimen, cimbru sau mărar.La prepararea bucatelor, scandinavii folosesc frecvent uleiul de rapiţă, spre deosebire de adepţii dietei mediteraneene care preferă uleiul de măsline.
La desert, în dieta scandinavă, preparatele sunt foarte variate, dar nu sunt foarte dulci. Scandinavii preferă produsele de patiserie, prăjiturile de casă, clătitele şi plăcintele cu fructe din conservă.
Printre băuturile preferate, nordicii consumă lapte, cafea, ceai, bere, vin alb, dar şi o băutură tradiţională, preparată din cereale sau din cartofi (akvavit), cu arome din fructe şi din condimente.
Deoarece predomină clima rece mai multe luni pe an, iar verile sunt de scurtă durată, nordicii consumă îndeosebi fructele sub formă uscată sau conservate sub formă de gemuri şi de jeleuri. Vara sunt preferate fructele proaspete: mere, afine, mure, zmeurș şi merişoarele de munte.
Tina CONDREA
