Liderii asociațiilor profesionale nemțene din agricultură negociază, la Ministerul Agriculturii, noul Program Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 și legislația din domeniu.
Un punct important îl reprezintă fondurile europene nerambursabile destinate lanțului de producție, urmărindu-se scurtarea drumului de la producător la consumator. În acest scop, vor fi alocate sume importante pentru finanțarea proiectelor implementate de asociațiile de producători și cooperativele agricole.
Discuţii aprige s-au iscat pe tema criteriilor de eligibilitate pentru apicultorii care doresc să acceseze fonduri europene nerambursabile. Condiţiile impuse acum îi ţin pe mulţi apicultori departe de fondurile europene nerambursabile.
Totodată, a fost readus în discuţie programul de creditare în agricultură, după modelul Prima Casă pentru fermieri. Marii fermierii au cerut soluţii clare, aplicabile cât mai repede cu putinţă, în privinţa intabulării terenurilor agricole, de care va fi condiţionate subvenţiile agricole.
* Un singur apicultor nemţean se poate „dedulci” din fonduri europene!
Din păcate, situaţia este foarte tristă pentru apicultorii nemţeni. Practic , în noile condiţii impuse, un singur apicultor nemţean poate accesa fonduri europene. Deci numai unul se poate „dedulci” cu bani europeni.
La nivelul judeţului Neamţ sunt 514 apicultori cu 21.243 familii de albine. Dacă ne luăm după înregistrarea famililor de albine făcută ca la carte, cu numere de înmatriculare pentru stupi. Deocamdată doar pentru 21.243 familii de albine au fost solicitate numere de înmatriculare pentru pentru stupi.
*Apicultorii, ţinuţi departe de fondurile europene
Noile criterii de eligibilitate pentru apicultorii care doresc să acceseze fonduri europene nerambursabile sunt foarte dure, fapt care îi va lăsa pe mulţi cu ochii în soare…. Prin coborârea valorii producției, aceștia trebuie să dețină mai multe familii de albine, pentru a putea accesa fonduri europene nerambursabile, fapt care îi scoate pe mulți potențiali beneficiari din schema de plată.
Prin noul PNDR, pentru apicultură se cere un punctaj care este foarte greu de realizat. Dacă nu chiar imposibil. Familia de albine este înregistrată cu o valoare de producție de numai 52,26 euro. Ca un apicultor să primească nivelul minim de finanţare cifrat la 12.000 euro, el trebuie să aibă cel puțin 220 de familii de albine, la noua valoare de producție anunțată. În vechiul PNDR, pentru a primi 10.000 de euro, apicultorul trebuia să dețină doar 87 familii de albine. Pentru a accesa suma maximă de 40.000 de euro, în vechiul program, apicultorii aveau nevoie de mai puțin de 200 de familii de albine. Acum, ca să ia plafonul maxim de 50.000 de euro din noul program, apicultorul trebuie să aibă peste 1.000 de familii de albine. Condiţionare care lasă pe mulţi apicultori cu ochii în soare…
*Cadastrul şi subvenţiile…
Asociaţiile profesionale din agricultură au cerut Ministerului Agriculturii soluții clare pentru realizarea cadastrului agricol și măsuri pentru rezolvarea problemei intabulării terenurilor agricole. Din 2020, România va trebui să treacă de la plata subvențiiilor pe suprafață, cum se face în prezent, la plata pe fermă. Asta înseamnă că toate formele de sprijin vor fi virate într-o singură tranșă, așa cum impun reglementările europene. Acest lucru nu se poate face cât timp nu există cadastru pentru terenurile agricole din extravilan, iar acestea nu sunt intabulate. Propunerea e ca lucrările de cadastru să fie gratuite, fermierul trebuind să plătească doar inabularea respectivului teren în Cartea funciară. Conform ultimelor declarații făcute de ministrul Daniel Constantin, înţelegem că există fonduri europene ce pot fi accesate de România pentru prima intabulare a terenurilor, cele agricole având prioritate. Banii europeni, circa 250 de milioane de euro, sunt prevăzuți în Programul Operațional Regional, gestionat prin Ministerul Fondurilor Europene.
*”Prima casă” pentru fermieri
A fost readus în discuţie programul de creditate agricolă ‘’Prima Casa’’. Pentru ca proiectul să aibă sorţi de izbândă, marii fermieri au propus înfiinţarea unui fond naţional pentru cofinanţarea proiectelor de dezvoltare rurală, destinat micilor fermieri.
La vremea respectivă, anunţat cu mare tam tam de autorităţi, programul de creditare în agricultură, după modelul Prima Casă, a fost dur criticat de specialişti. Ei considerau atunci că programul are multe puncte slabe, care vor ţine pe agricultori departe de bani. „Praf în ochi”, numeau atunci marii agricultori ai României iniţiativa Ministerelor Agriculturii şi Finanţelor de a lansa un program de creditare, după modelul Prima Casa. În acea variantă, fermierii ar fi trebuit să vină cu bani de acasă pentru a putea intra în programul de creditare agricolă. Ba mai mult, s-a spus că asemănarea cu programul Prima Casă este forţată deoarece agricultorul girează cu propria recoltă, iar statul nu garantează nimic.
Să vedem cu variantă de program pentru creditarea agricultorilor se va veni acum. Titulatura n-au schimbat-o, a rămas tot „Prima casă” pentru fermieri. Neapărat trebuie umblat mult la conţinutul programului.
Pentru a ajuta agricultura, fermieri susţin că statul ar trebui să facă în aşa fel încât dobânzile pentru creditele agricole să fie foarte mici, cum sunt şi în celelalte ţări membre ale Uniunii Europene. O altă soluţie ar fi statul să subvenţioneze costurile de depozitare pentru că sunt foarte mari. Fermierii evită să-şi depoziteze marfa pentru că sunt costuri foarte mari şi ei nu pot recupera aceste cheltuieli. Alţii, mai cu stare financiară, au accesat fonduri europene pentru realizarea de silozuri proprii de depozitare a produselor agricole. Dar sunt puţini dintre aceştia la nivelul judeţului Neamţ. Vreo 3 firme la număr. Asta pentru că, în trecuta alocare financiară europeană, condiţiile impuse erau foarte dure. Acum, ele s-au mai „îmblânzit”.
*Gâlceavă între agricultori şi apicultori
Asociaţiile profesionale din agricultură cer o nouă derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor şi în acest an. În anul 2013, Comisia Europeană a interzis ţărilor membre utilizarea a 3 pesticide folosite la tratarea semințelor unor culturi agricole datorită riscului de a afecta albinele și alți polenizatori. În cazul de faţă este vorba despre utilizarea neonicotinoidelor. La solicitarea marilor fermieri, România, prin Ministerul Agriculturii, a solicitat o derogarea, astfel încât utilizarea neonicotinoidelor să se poată face și în perioada 2013-2014.
Interdicția, valabilă pe o perioadă de 2, ani începând cu 1 decembrie 2013, a fost anulată pe teritoriul României prin decizia Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale care a emis, în anul 2014, două derogări succesive de la aceste prevederi, la presiunea unor asociații ale fermierilor, permițând comercializarea în continuare a semințelor impregnate cu aceste substanțe.
Tina Condrea
