56 de ani de la moartea Mariei Tănase, „Pasărea Măiastră” a muzicii româneşti

21/06/2019
  • Îndrăgita cântăreaţă a murit la 22 iunie 1963, la nici 50 de ani, răpusă de cancer pulmonar

Irina NASTASIU

Pe data de 22 iunie 1963, la nici 50 de ani, se stingea din viaţă Maria Tănase, „Pasărea Măiastră” a muzicii româneşti, cea care mai bine de trei decenii a încântat publicul cu binecunoscutele ei piese, inspirând generații întregi de rapsozi.

Maria Tănase a venit pe lume la 25 septembrie 1913, în familia Anei Munteanu, originară din comuna Carta (Făgăraș) și a lui Ion Coandă Tănase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei. Primul contact cu lumea artistică îl are în 1934, când e angajată la revista „Cărăbuș“. Cariera artistei începe, însă, odată cu debutul radiofonic din 20 februarie 1938, când Maria Tănase a prezentat un program de piese folclorice. Pe data de 28 septembrie 1938, cântăreața debutează și în arta cupletului, lansând totodată îndrăgitele cântece „Mi-am pus busuioc în păr“, pe versurile lui Nicolae Vlădoianu și „Habar n-ai tu“, pe un text de Eugen Mirea, ambele compuse de Ion Vasilescu.

Tot în 1938, Maria Tănase apare pe estrada Restaurantului „Neptun“ din Piața Buzești, unde cântă acompaniată de taraful Vasile Julea, fiind admirată de scriitorii Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu sau Ion Pillat. În 1939, artista reprezintă cântecul popular românesc pe continentul american, în cadrul Expoziției Internaționale de la New York. Între vedetele în fața cărora a cântat, se numără fostul președinte american Hoover, André Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brâncuși, George Enescu, Jascha Heifetz etc.

Minunile muzicii

În vara şi toamna anului 1941, împreună cu alţi reprezentanţi de seamă ai teatrului şi muzicii româneşti, Maria Tănase s-a aflat la căpătâiul ostașilor români răniţi în războiul ce tocmai începuse. După propriile mărturii, aici a trăit și cea mai înaltă emoție legată de muzică. „Cântam la Spitalul Polizu, pentru răniţi. Între cei evacuaţi din focul luptei, a căror sfântă jertfă făureşte dăinuirea eternă în lume a existenţei româneşti, se afla unul care-şi pierduse cunoştinţa, fiind de trei zile în transă. De tot atâtea zile nu scosese nicio vorbă… Dacă-i dădeai un hârdău cu mâncare, îl mânca… Avea o leziune la creier. Încep să cânt. Şi pe loc, pe fuiorul melodiei, îşi aminteşte… câţi ani are… că e din Dâmboviţa… că… Doctorii se crucesc în faţa miracolului.” („Maria cea fără de moarte” – Gaby Michailescu, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013)

Actele sale de caritate nu s-au oprit, însă, aici. Cântăreața obișnuia să ofere bani săracilor cu multă generozitate, le cumpăra haine și îi ducea la restaurante. „Azi avea în conturi sute de mii de lei, iar mâine nu mai avea nimic. Împrăștia banii în stânga și-n dreapta ajutând mai ales oamenii săraci”, spunea cântăreața de muzică populară Ileana Constantinescu, într-un interviu acordat „Ziarului financiar”, în data de 25 septembrie 2013.

Din aceeași generozitate, dublată de dorința de a avea un copil, artista a înfiat, în 1959, fata unor țărani din comuna Hodoni, de lângă Timișoara. Copila avea 17 ani și o chema Minodora Nemeș. Maria Tănase s-a atașat enorm de această fată, ocupându-se de educatia ei și de perfectarea studiilor superioare.

La serbarea Pomului de Crăciun din decembrie 1943, Maria Tănase cântă piese folclorice și colinde, în fața familiei regale a României și a membrilor guvernului.

În 1955, Mariei Tănase i se acordă Premiul de Stat pentru meritele sale artistice deosebite, iar în octombrie 1957 primește titlul de „Artistă Emerită“.

Este distribuită, în decembrie 1957, în coproducția româno-franceză „Ciulinii Bărăganului“, interpretând rolul principal, alături de Marcel Anghelescu, Mihai Berechet și Florin Piersic.

De asemenea, este distribuită, la Teatrul Municipal din București, și în „Opera de trei parale“ a lui Brecht, în rolul Jeny Spelunca. Moare la 22 iunie 1963, la vârsta de nici 50 de ani, răpusă de cancer pulmonar.