Specialiştii Complexului Muzeal Judeţean Neamţ au reuşit zilele acestea să scoată la lumină importante vestigii medievale la Târgu Neamţ. Supravegherea arheologică efectuată pe una din străzile oraşului, aflată la poalele Cetăţii Neamţ, a permis descoperirea urmelor unor construcţii vechi de câteva secole. În zona respectivă au mai fost identificate şi în anii ’70 vestigii similare, iar anul trecut au fost cercetate şi câteva morminte medievale. Lucrările edilitare din acest an au favorizat descoperirea unor segmente din fundaţiile unor clădiri de dimensiuni mari.
„În condiţiile în care în Târgu Neamţ sunt cunoscute puţine vestigii medievale, mai ales din punctul de vedere al construcţiilor de zid, suntem încântaţi de faptul că am surprins părţi importante din fundaţiile acestor clădiri. Lucrul acesta nu este deloc surprinzător în condiţile în care zona afectată de lucrări coincide cu vechea vatră a târgului. Momentan, cele mai interesante sunt fundaţiile unei clădiri de cult, din care am surprins o porţiune destul de importantă, mai ales că în acest perimetru au fost făcute numeroase lucrări în decursul timpului şi care cu siguranţă nu au ţinut cont de vestigiile din sol”, a declarat dr. Vasile Diaconu, muzeograf la Muzeul de Istorie şi Arheologie Târgu Neamţ.
Chiar dacă cercetările sunt abia la început, specialiştii spun că aici a existat un aşezământ de cult, cu pronaos absidat, fapt care nu este întâlnit prea des în arhitectura ecleziastică.
„Este vorba despre o construcţie realizată din lemn, pe o fundaţie solidă din piatră de râu. Cel mai probabil, edificiul a funcţionat în secolul al XVI-lea, iar datele de ordin stratigrafic şi puţinele materiale arheologice ne permit să opinăm că a fost dezafectat la începutul secolului al XVII-lea. Lipsa unui nivel de incendiere ne permite să presupunem că o parte din materialele de construcţie, în principiu lemnul, au fost recuperate şi refolosite în alt context.
De asemenea, un alt obiectiv, cu orizonturi mai largi, deloc de neglijat, ce derivă din cele expuse mai sus, constă în atribuirea acestui edificiu populaţiei alogene sau celei româneşti. Acest aspect oferă posibiltatea stabilirii nucleului uneia dintre acestea, căci aşa cum lesne se poate observa în alte centre urbane – Siret, Baia, Suceava -, comunităţile etnice erau grupate în jurul unui lăcaş de cult” a precizat Silviu Ceauşu, arheolog la Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ.
Anul trecut, în acelaşi perimetru au fost descoperite mormântul unui adult şi două morminte de copii, în apropierea rămăşiţelor umane fiind găsite mai multe fragmente ceramice, caracteristice începutului secolului al XV-lea.
Irina NASTASIU