Târgul de carte. În loc de concluzii.

23/09/2018

Cu o locaţie schimbată, de data aceasta pe platoul de lângă Turnul Marelui Ştefan din Piatra Neamţ, între 13-16 septembrie 2018, s-a desfăşurat ediţia a opta a Târgului de carte „Libris”, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, Reprezentanţa Neamţ din Filiala Iaşi a USR şi Societatea Scriitorilor din judeţul Neamţ, cu suportul CJ Neamţ şi al Primăriei Piatra Neamţ. Anul acesta, manifestarea a stat sub genericul „Centenarul Marii Uniri în cărţile autorilor de pe cele două maluri ale Prutului”. Târgul îşi are nota sa de originalitate, consolidată în ediţiile precedente: se desfăşoară în aer liber, în două mari pavilioane – e ca o „tabără” de final de vacanţă care ocupă răstimp de patru zile centrul oraşului, instalând standuri, podiumuri de prezentare şi lectură, rafturi cu cărţi şi reviste. Ofensiva organizatorilor a fost în favoarea prestigiului lecturii, a cunoaşterii istoriei adevărate, a sincronizării publicului de toate vârstele, dar mai ales a celui tânăr, cu recentele apariţii editoriale. Târgul pietrean beneficiază de o desfăşurare lejeră, relaţia şi comunicarea editorilor şi autorilor cu cititorii se impune firesc şi este admirat pentru această atmosferă plăcută. Ca şi în ediţia precedentă, programul a inclus o serie de conferinţe, susţinute de personalităţi ale vieţii literare şi culturale, de la noi şi din Basarabia, în intenţia de a promova virtuţile cărţii şi ale lecturii în progresul cunoaşterii. Cine a urmărit, cu programul în mână, numeroasele secvenţe propuse în cele patru zile a fost mulţumit de multitudinea evenimentelor, dar mai ales de ţinuta discursului înalt pe care invitaţii din diverse centre ale ţării lau asigurat în prezentările şi intervenţiile lor în faţa publicului. Aşa de pildă, Editura Tipo Moldova a înfăţişat, prin directorul ei Aurel Ştefanachi, proiectul uriaş al celor peste 160 de volume masive (!), format înalt, dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri – documente, restituiri, hărţi de epocă, mărturii politice şi de front, istorii, materiale inedite, sinteze asupra primului război mondial – un adevărat tezaur, în coordonarea acad. Ioan Scurtu (nemţean de origine, se ştie!). Aceeaşi editură a lansat volumul de poezie „La malul tău, Poesis…” de Gabriela Livescu, în seria de mare audienţă „Opera omnia. Poezie contemporană”. La fel de laborioasă s-a dovedit a fi Editura Eikon, condusă de vajnicul animator Valentin Ajder, care a propus o serie de cărţi de filosofie, beletristică şi istorie, importante pentru cultura naţională, prezentate în nocturnele Libris-ului. Din nou am remarcat contribuţia editurilor din Bacău, cărora li sa acordat un spaţiu distinct. Au fost urmărite cu interes deosebit conferinţele susţinute de invitaţii din Republica Moldova – acad. Nicolae Dabija („Basarabia la Centenar ) şi sociologul Alexandru Corduneanu („Identităţile Chişinăului”). Redutabilul prozator Ştefan Mitroi a vorbit despre condiţia prozatorului român de azi, profesorul Christian Crăciun, din Ploieşti, a cuvântat cu patos despre „Contribuţia scriitorilor la formarea conştiinţei identitare a românilor”, iar pr. Teofil Petrişor, ministru provincial din Ordinul Fraţilor Conventuali, despre „Viaţa de credinţă şi terorile regimului comunist”. Foarte active s-au dovedit şi de această dată editurile din Neamţ, Crigarux (lansarea ediţiei critice integrale „Phallusiada sau epopeea iconoclastă a lui Creangă” de Ion Pecie, realizată de Cristian Livescu, precum şi a volumului „Ivan Turbincă şi Iapa Troiană” de acad. D. R. Popescu), şi Papirus Media, din Roman, cu cărţile „Viscol în iarbă” de Elisabeta Vartic şi „Contra amneziei” de Nicolae Dabija. A fost lansată traducerea în lb. franceză de Gabrielle Danoux a romanului „Daria” de scriitoarea romaşcană Violeta Lăcătuşu. O bună impresie a creat scriitorul braşovean Corin V. Petraru, care trăieşte în Germania, cu volumul „Aşezări îngenunchiate. Reportaje neterminate” (Editura Crigarux), tratând starea de degradare în care se află patrimoniul lăsat în urmă de saşii emigraţi din Transilvania. Alte prezenţe notabile, bine primite: „Arta filozofică a vieţii”, eseu de Olga Elionora Loghin (Crigarux) şi Teodora Chitic Butuc, poezie, cu „Fărâme de dor” (eCreator, Baia Mare). A fost lansat nr. 50 al revistei „Antiteze”. La derularea Târgului au contribuit scriitorii: Ştefan Mitroi („Atunci când era mereu duminică”, RAO), George V. Precup, din Sibiu („Aferim”, Eikon), Giuseppe Massavo („Blocul cu bulină roşie”, Limes), Tatiana Niculescu („Ei mă consideră făcător de minuni. Viaţa lui Arsenie Boca”, Humanitas), Teodor George Calcan („Şarpele Glycon”, Ateneul Scriitorilor), Liviu Chiscop („Pe creasta noului val. Critica de întâmpinare”, Tipo- Moldova), Ozana Kalmuski („Relief armonic. Sub semnul lui Mihai Jora”, Vicovia), Mihai Hanganu („Roze şi urzici”, Vasiliana), Vasile Checheriţă („Doar urme”, Timpul), Ioan Roman Suseni („Anotimpuri fără timp”, Răzeşu), Dan Gabriel Arvătescu („Poveştile medicinei romaşcane”, Papirus Media), Emil Ariton („Freamătul din claviaturile nostalgiei”, Ateneul Scriitorilor), Tibi Tarita („Drumul către mine”, Smart Publishing), Constantin Dram, Emilian Marcu. Dumitru Brăneanu, Cristina Ştefan, Dorin Ploscaru, Lucian Strochi, Dan Iacob, C. I. Uşurelu, Constantin Tomşa, Diana Drăguşanu, Cristina Panaite, Cornel Paiu, Alexandru Mihăilă, Yasmine Bonciu, Cezar Elisei. Menţiuni speciale merită editurile Serafica a Institutului Franciscan din Roman, cu o producţie deosebită, şi Arco Iris din Braşov, cu seria „Scrieri pentru copii de la bunica” de Victoria Furcoi. Cum se vede, diversitatea şi-a spus cuvântul, iar cititorul a avut de unde să-şi aleagă în voie cartea preferată. Mai ales că multe din titluri au fost oferite în gratuitate. Târgul 2018 s-a dovedit a fi o manifestare culturală pe placul marelui public. Şi încă un amănunt: editurile au fost mulţumite de încasări. A fost prezent un număr mai mic de edituri, faţă de anii precedenţi, ceea ce impune ca pe viitor proiectul să fie lansat din timp, spre a fi mai bine cunoscut. Vor fi lărgite modalităţile de promovare, prin recitaluri şi lecturi publice. Excursia finală în zona Bicaz, organizată de Camera de Comerţ, la care au participat editorii, constituie un alt stimulent pentru a lărgi cercul partenerilor constanţi ai manifestării. Componenta culturaleducaţională rămâne în continuare pe prim plan. După şapte ediţii, Libris îşi impune tradiţia.

Mariana OLTEAN TUDOSE

Lasa un comentariu