Prozatorul nemțean Ion Creangă este evocat în cadrul expoziției de fotografie „Bojdeuca 100 – loc al memoriei: regional, național, european”, eveniment organizat de Muzeul Național al Literaturii Române Iași. Expoziția oferă vizitatorilor posibilitatea unei călătorii în timp, în anul în care Bojdeuca lui Creangă aniversează 100 de ani de la constituirea ca muzeu. „Vizitatorii pot admira fotografii mai puțin cunoscute, dinainte de anul 1918, anul în care Bojdeuca în care a locuit scriitorul Ion Creangă a fost restaurată și a devenit primul muzeu literar din România. Călătoria în timp continuă cu fotografii din perioada interbelică, completate de articole din presa vremii, precum și din anii ’60, când a avut loc o nouă restaurare a muzeului, încheindu-se cu instantanee din anii 2000”, spun organizatorii. Expoziția este organizată cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP), în cadrul Anului European al Patrimoniului, sub deviza „patrimoniul nostru cultural – unde trecutul întâlnește viitorul” și poate fi vizitată până pe data de 31 decembrie 2018, la Muzeul „Ion Creangă” (Bojdeuca), de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00. Curatorii expoziției sunt: Iulian Pruteanu, Corina Mocanu-Irimiță, Oana Melinte. La 15 aprilie 2018 s-au împlinit o sută de ani de la restaurarea și transformarea în muzeu a căsuţei în care Ion Creangă și-a trăit ultimii 18 ani din viaţă. Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași, primul muzeu memorial literar din România, este una din cele 12 filiale literare din cadrul Muzeului Literaturii Române Iași. Bojdeuca l-a găzduit pe Ion Creangă, începând din vara anului 1872, după ce fusese răspopit și nevoit să părăsească locuința din incinta Mănăstirii Golia. Humuleșteanul s-a mutat aici, avândo ca vecină pe Ecaterina Vartic, cea care avea să-l îngrijească până la sfârșitul vieții. Toate „Poveștile“ și „Amintirile din copilărie“ au fost scrise în căsuța botezată de scriitor „bojdeucă“. În vara și toamna anului 1876, Mihai Eminescu a locuit aici drept chiriaș al lui Creangă. Clădirea care adăpostește expoziția documentară referitoare la viața și opera lui Creangă, biblioteca, precum și amfiteatrul în aer liber au fost construite în perioada 1984-1989 și inaugurate la 11 iunie 1989, cu ocazia centenarului morții povestitorului humuleștean. Bojdeuca lui Ion Creangă este cel mai vizitat obiectiv al Muzeului Național al Literaturii Române, anual trecându-i pragul între 40.000 și 50.000 de vizitatori. O descriere a Bojdeucii lui Creangă, înainte de restaurare „Bujdeuca are înfățișarea unei case țărănești, cum au și azi gospodarii din Humulești, având de megieși tot niște bujdeuce vechi și ruinate. Mai toți mahalagiii din Țicău au pe lângă casă pomi, așa că privind această parte a Iașului de pe dealul Sărăriei ori a Ciricului, ea dă priveliștea unui sat. Toți locuitorii acestei mahalale sunt mai muncitori, unii având și arături în țarinele din jurul orașului. Traiul aici e simplu și liniștit ca într-un sat și ești scutit de zgomotul orașului. În loc de strade sunt uliți, care pe vremea ploilor sunt tot așa de glodoase ca și cele de prin sate. Aici și-a ales bârlogul acela care, deși a viețuit în Iași, totuși prin felul de trai nu vroia, în ruptul capului, să se depărteze de obârșie și a rămas până la moarte cu inima și cu sufletul țăran desăvârșit. Bujdeuca lui «moș Creangă» e alcătuită din două odăi cu o tindă pe la mijloc și cu o cămăruță în fund, împărțire ce mai toți țăranii de azi dau casei lor. Una din odăi, cea despre miază zi, e podită, iar alta, cea dinspre miază noapte, e dată pe jos cu lut. – De ce odaia asta e dată cu lut pe jos? Tot așa era și pe vremea când trăia Creangă? am întrebat pe stăpâna de azi a caselor și care cunoaște bine felul de trai al lui Creangă. – Așa-i plăcea lui. De câte ori îi spuneam s-o podească, îmi răspundea că vrea să aibă o odaie ca la Humulești. Odăițele sunt cu ferestrele mici și cu cruce prin mijloc. Păretele de la odaia despre amiază zi e spart, căzut și răzămat în niște pari. În această odaie se află așezat într-un părete, ca o derâdere, un portret al lui Creangă în culori, după cea din urmă fotografie (Acest portret a fost cumpărat și dăruit de mine Academiei Române).” (fragment din „Bujdeuca lui moș Ion Creangă” – articol scris în anul 1911 de înv. Mihai Lupescu – în „Istoria bojdeucii lui Ion Creangă. Căsuța cumpărată pe 50 de galbeni austrieci”, de Iulian Pruteanu-Isăcescu, revista „Historia”)
Irina NASTASIU
