* „A apărut într-un lemn inferior fagului şi stejarului, ca să ne arate că trebuie să fim umili”, crede bărbatul care a făcut descoperirea
Câţiva săteni din Tazlău au împărţit frăţeşte o creangă de răchită, în a cărei secţiune a apărut imaginea sfintei cruci. Fiecare a învelit bucata de lemn într-un prosop curat şi a dus-o acasă, s-o aşeze în odaia bună, la loc de cinste, lângă icoane. Descoperirea a fost făcută de un bărbat care curăţa răchitele din grădina unei văduve, iar vestea s-a răspândit repede printre vecini. Toată lumea s-a consultat şi a decis că e vorba despre o minune. Mai ales că proprietarul terenului a lăsat în grijă nevestei, cu limbă de moarte, să curăţe răchitele neapărat, ca să fie loc să crească nucii.
„Am tăiat crengile, una după alta, iar când am ajuns la asta mi s-a împotmolit drujba de ziceai că are fier beton nu alta”, a povestit bărbatul care a descoperit crucea. „Deodată am obosit de parcă fusesem bătut. Am zis că o tai bucăţi şi restul le fac a doua zi. Când colo, am descoperit semnul sfintei cruci. Să găseşti aşa ceva într-un lemn considerat inferior fagului şi stejarului este semn că Mântuitorul vrea să ne arate că trebuie să fim umili. Cât era de obosit seara, pe atât de bine m-am trezit dimineaţa, parcă fusesem la hidromasaj”.
Omul a tăiat, cu grijă creanga, în „felii” groase de nici 20 de centimetri şi le-a împărţit vecinilor şi rudelor. Bătrânele au fost cele mai impresionate, mai ales că mai toate din acea parte a satului au copii plecaţi la muncă în străinătate şi se roagă în fiecare zi să le ajute Dumnezeu şi să se întoarcă într-o zi acasă, să nu mai stea casele pustii.
„De-amu eu is bătrână şi numai sfânta cruce mi-o rămas de valoare”, a spus, cu lacrimi în ochi, una dintre femei. „Am s-o aşez, cu credinţă şi cu frică de Dumnezeu, în odaia de curat, lângă icoane, unde mă rog mereu pentru copii. Şase am, trei băieţi şi trei fete. Trei îs aici, trei îs plecaţi şi tare nu ştiu când şi cum or mai veni acasă. Mereu mă rog să le ajute Dumnezeu. Şi fac semnul sfintei cruci şi când mă rog pentru ei, şi când mă apuc de treabă, şi când termin lucru. Că aşa am învăţat de copchilă. Dumnezeu este în toate şi ne vede oriunde. Şi aici, că a apărut sfânta cruce în răchită, e tot mâna lui Dumnezeu”.
„E o minune”, a completat un alt bărbat, aflat şi el între două vârste. „Şi minunea nu apare oriunde. Numai prin muncă o descoperi. Dacă stai degeaba sau mergi la plimbare, nu faci nimic. Dumnezeu ne dă semne. Problema este ce înţelegem noi din asta”.
C.M.
DACA MERGETI IN BISERICA DIN FILIOARA, LANGA VARATEC, PRETUL DE ACOLO, PARINTELE DUMITRU, A ASEZAT UN LEMN DE FAG CU UN ASTFEL DE INSEMN, CHIAR IN MIJLOCUL BISERICII SI VA POATE EXPLICA SI CUM LA DESCOPERIT, IN TIMP CE CRAPA LEMNE.MINUNE MARE A FOST ATUNCI SI SUNT CATIVA ANI DE CAND IN MIJLOCUL BISERICII EXISTA ACEST LEMN CU SEMNUL SFINTEI CRUCI IN SECTIUNEA LONGITUDINALA A ACESTUIA SI NU IN CEA TRANSVERSALA ASA CUM E IN POZA CELOR DE LA TAZLAU.