*Trei generaţii plecate în străinătate
Convorbire cu primarul Neculai Nicorescu
Rep.: Mă bucur să vă văd în casă nouă, doreaţi de foarte mult timp să faceţi asta. Nu pentru că aţi vrut un confort deosbit, ci pentru că efectiv era mare nevoie de această schimbare de „decor”. Vechiul sediu, numai primărie nu se putea chema…
Neculai Nicorescu: De fapt, comuna Piatra Şoimului nu a avut niciodată primărie, adică să fie construită o clădire special cu această destinaţie. A funcţionat într-o şcoală veche în satul Luminiş, apoi într-un fost ocol silvic, fost conac… Venise momentul să avem sediul propriu de primărie. A dat bunul Dumnezeu ca, în acest an, să ne mutăm în „casă nouă”. Sunt la al patrulea mandat de primar, e de la sine înţeles cât de mult îmi doream o primărie nouă, dar nu mi-am permis, pentru că aveam cu totul alte priorităţi, cu mult mai presante.
Rep.: Care anume?
N.N.: Cele mai presante şi mai stresante erau problemele de infrastrucură, de protecţie împotriva inundaţiilor. Pentru asta a fost nevoie să facem foarte multe gabioane necesare la întăriturile de maluri. La Piatra Şoimului, au fost nenumărate situaţii când apa a ieşit din matcă, luat-o pe drum la vale, a distrus asfaltul şi podurile întâlnite în cale, a inundat gospodăriile oamenilor. Pe cealaltă parte a comunei, după o ploaie ceva mai mare, rămânea izolat un sat întreg. Mă refer la zona Neguleşti-Deleni. Acolo, anul trecut, a început construcţia unui pod mai mare, pe care l-am terminat în vară. S-a făcut o treabă gospodărească, s-au pus gabioane pentru întărituri de maluri şi pentru protecţia podului de la Luminiş, în amonte şi aval.
Rep.: Aţi terminat cu podurile? Că mai aveaţi făcut unul, tot nou, la Căzăci.
N.N.: Am în plan un alt pod nou, cu gabioane de o parte şi alta, va fi construit la Piatra Şoimului, acum terminăm de întocmit proiectul. Sperăm, cu ajutorul lui Dumnezeu, să-l construim cât mai repede cu putinţă. Ne bizuim pe resursele bugetului local, pe care o să le planific multianual, ca să putem rezolva şi această problemă.
Rep.: De trei mandate, acum sunteţi la al patrulea, vă „luptaţi” cu starea precară a drumurilor. Le-aţi „biruit” pe toate? Multe erau drumuri de pământ, aşa le-aţi preluat. Mai aveţi din astea?
N.N.: Nu vreau să se creadă că mă laud. Drumurile, în marea lor majoritate, le-am „biruit”, dar încă mai am de lucru. Sunt foarte multe ulicioare în comună. Majoritatea sunt pietruite. Vreau ca toate să fie puse la punct. Mai urgente sunt cele de pe partea Piatra Şoimului şi Luminiş, care duc spre terenurile oamenilor. Trebuie să le rezolvăm şi pe acelea, ca oamenii să aducă recolta acasă în bune condiţii. Arterele rutiere mari, care ţin de administrarea primăriei, sunt asfaltate, altele pietruie. Comuna este străbătută şi de două drumuri judeţene, DJ 156 E şi DJ 156 D, care au o stare destul de bună. Mai e o porţiune de drum la Luminiş, este plombată acum, sperăm să se pună şi un strat de asfalt. Un alt obiectiv investiţional de strictă necesitate, pe care l-am inclus şi în proiectul integrat de 2,5 milioane euro, se referă la asfaltarea a 2,2 km de drum, până la stânca Piatra Şoimului, la Şcoala Poieni. Am speraţe şi multe promsiuni de finanţare, de la Bucureşti. Dar nu zic hop, până nu mă văd în joc! Se va turna asfalt, se vor face şi apărători de maluri cu gabioane.
Rep.: Care credeţi că au fost adevăratele motive pentru care proiectul integrat de 2,5 milioane euro nu a intrat la finanţare?
N.N.: Nu cred că a fost vorba de punctajul obţinut. Proiectul a fost destul de mare, a inclus asfaltarea acestei porţuni de drum, alimentare cu apă şi canalizare în centrul comunei, un after school, un mic teren de sport şi reabiliarea căminului cultural. Nu-mi este frică să spun, a fost o chestie pur politică. Proiectul nu avea culoarea care trebuia… Acum, acele obiective investiţionale le-am luat pe bucăţele, le-am reactualizat, uşor-uşor, vom merge pe alte variante de finanţare. Nu vom renunţa la aceste investiţii.
Rep.: Care dintre ele va avea prima şansă de finanţare?
N.N.: Proiectul privind asfaltarea drumului, pe o porţiune de 2,2 km. Duce spre satul Poieni, este şi şcoala acolo. Este foarte important pentru zona respectivă.
Rep.: Importantă pare a fi şi construcţia centrului after school. Mai ales că foarte multă lume este plecată la muncă în străinătate, iar copiii au rămas aici la şcoală.
N.N.: After school sună foarte frumos, ca în occident. Dar tare greu de realizat la noi! Din cei 8640 de locuitori, peste 3000 sunt plecaţi în străinătate. Marea majoritate a celor plecaţi şi-au luat copii cu ei, unii cu bunici cu tot. Practic, „afară” sunt 3 generaţii. Ca urmare, în comună a scăzut populaţia de vârstă şcolară, fiind nevoiţi ca, în acest an, să închidem una din şcolile din satul Piatra Şoimului. Avem create condiţii bune pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ, sisteme de încăzire centrală şi clădiri reabiltate şi modernizate.
Rep.: Comuna e parte într-un proiect zonal de salubrizare a localităţilor. Cum merg treburile?
N.N.: Bine. Lucrăm în continuare cu Roznovul, avem amenajate, în toată comuna, puncte de colectare a gunoiului. Iniţial eram ca asociaţi localităţile Roznov, Piatra Şoimului şi Rediu. Acum ni s-a alăturat şi comuna Săvineşti. Este foarte greu de luptat cu mentalitatea oamenilor, nu fac colectarea selectivă. Este un început bun faptul că adună gunoiul menajer şi-l aduc la container, nu-l mai aruncă aiurea, fiecare pe unde apucă.
Rep.: Adevăratul turism musai ar trebui să treacă pe la Staţiunea Neguleşti. Dar porţile sunt închise! Cel puţin pe partea balneară. Vreo veste?
N.N.: Am discutat această problemă cu domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ. Acum sunt în folosinţă restaurantul şi hotelul şi se organizează diverse evenimente ocazionale, de familie. Trebuie investiţi bani pe partea tratamente balneare.
Re.: Acum, mai mult de o treime din populaţia comunei e plecată la muncă în străinătate. Ce va fi în viitor? Va continua depopularea ori se vor reîntoarce fiii acasă?
N.N.: Comuna este situată într-o zonă mirifică, binecuvântată de Dumnezeu. Acum, chiar dacă mulţi dintre locuitorii ei sunt plecaţi în străinătate, se vor întoarce. Atunci, pentru ce ar fi construit atâtea case mari şi frumoase. E un semn clar că se vor reîntoarce acasă.