Vasile Balcan, „părintele” culturii de rapiță din Neamț
– convorbire cu domnul Vasile Balcan, director general SC Marsat SA Roman
Rep.: Eraţi gata să plecaţi în câmp. Ogorul nu aşteaptă, sunt multe treburi de făcut, iar timpul e întârziat. Cum vă descurcaţi?
Vasile Balcan: Vom discuta campania de acum mai întâi din punct de vedere climateric, un aspect foarte important al activităţii în agricultură. Suntem un pic în întârziere cu lucrările agicole, în sensul că s-au cam suprapus o mare parte din ele. Mă refer la lucrări care ar fi trebuit făcute până acum, cum sunt cele de pregătire a terenului şi fertilizările. Acum le avem pe toate într-o singură epocă: fertilizat, erbicidat, pregătirea terenului pentru semănat şi semănatul în sine. La toate culturile dintr-o dată. Deja avem o săptămână intensă de lucru în câmp. Practic, pînă la Paşti, vom finaliza tot ceea ce înseamnă înfiinţarea culturilor agricole de primăvară.
Rep.: Cum au ieşit din iarnă culurile agricole pe care le-aţi semănat toamna trecută?
V.B.: Ne bucurăm tare mult că ele se prezintă mult mai bine, comparativ cu anul trecut. Au intrat altfel în iarnă, au avut permanent un strat protector de zăpadă. Ca niciodată parcă, de la Crăciun pînă la sfârşitul lunii martie. Prin ploile care au mai fost, acum, în primvară, s-a acoperit deficitul de umiditate din sol. Dacă, acum şi în perioada următoare, culturile de grâu, orz şi rapiţă sunt bine întreţinute, apărate de boli şi dăunători, le mai facem şi o fertilizare bună, vor fi salvate. Ne putem aştepta la recolte frumoase. Dacă, Doamne fereşte, nu vor mai apărea calamităţi generate de furtuni ori gheaţă.
Rep.: Până acum e bine!
V.B.: Sigur că da. Problema nu-i clară în privinţa culturilor ce vor fi recoltate în toamnă. Se anunţă vremuri grele pentru ele. Se pare că vor traversa o secetă severă, mai pronunţată făţă de cea de anul trecut. Asta spun prognozele. Noi sperăm să fie bine.
Scade consumul de porumb
Rep.: Sunteţi promotorul, „părintele” culturii de rapiţă în judeţul Neamţ. Se anunţă a fi un an bun pentru ea?
V.B.: Sigur că da. Mai ales că nu a mai fost afectată de îngheţ, cum s-a întâmplat în anii din urmă. Culturile agricole care au fost semănate în condiţii bune, se prezintă foarte bine acum. Chiar şi dacă au avut o răsărire mai târzie, datorită secetei din vară-toamnă. Până la urmă au intrat bine pe iarnă, adică bine dezvoltate. La noi, rapiţa pe care o avem în cultură se prezintă foarte bine.
Rep.: Am vorbit despre ceea ce se întâmplă acum pe ogor, am aruncat o privire şi în perspectivă, spre recoltarea din toamnă. Am vorbit şi despre capriciile vremii. Dar nu şi ale vremurilor… Celor financiare, mai cu seamă. Cum le veţi face faţă şi acestora din urmă?
V.B.: Perspectiva valorificării produselor agricole nu va mai fi aceeaşi, precum anul trecut. Pe fundalul unui preţ mondial bun, la toate produsele agricole. Normal, în acest context, şi în România au fost bine valorificate produsele agricole. Chiar la preţuri peste aşteptările producătorilor agricoli. Asta era anul trecut, altfel se pune acum problema. La această dată, noi avem silozul plin cu porumb. Nu reuşim să-l valorificăm nici barem la preţul de achiziţie. Îl dăm mult sub preţul de achiziţie. Dar şi aşa nu prea avem cumpărători. Pe plan intern, zootehnia este la pământ şi, în consecinţă, şi consumul de porumb este foarte mic. La extern, anul acesta n-a mers bine porumbul. N-a mers bine deloc. Ca atare, nu ştim la ce să ne aşteptăm de la valorificarea recoltei de porumb de la toamnă. La celelalte culturi agricole e mai bine. În continuare, rapiţa se vinde foarte bine, cu siguranţă va fi căutată şi în continuare. Grâul va fi şi el căutat. Dar, prevăd un preţ mult mai mic faţă de cel de anul trecut. Cultura arată foarte bine, în toată ţara. Asta înseamnă că producţiile vor fi cu mult mai mari faţă de anul trecut, fapt ce va influenţa valorificarea, pentru că preţul va scădea.
Rep.: Cu siguranţă, când v-aţi prefigurat strategia, aţi stabilit planurile de cultură, aţi ţinut cont şi de toate aceste aspecte. Spre ce culturi v-aţi orientat atenţia cu precădere?
V.B.: Normal că ţinem cont de toate aceste elemente. Din cauza asolamentelor suntem cumva „legaţi de mâni şi de picioare”, cum se spune. Neapărat trebui să respectăm asta. După rapiţă şi floarea soarelui nu mai putem veni tot cu aceste culturi. La fel şi după sfecla de zahăr. Din acest motiv avem o structură a culturilor agricole destul de „rigidă”. Dar, sigur, tot ne putem orienta spre culturile mai profitabile. Spre exemplu, am crescut suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr. Aveam 530 ha acum, faţă de 400 ha cîte erau anul trecut. La rapiţă avem cultivată o suprafaţă dublă faţă de cea de anul trecut, iar la grâu creşterea e de 50 la sută. La porumb am redus suprafaţa, dar şi la floarea soarelui. Sunt singurele culturi la care au scăzut suprafeţele semănate.
Agricultura – pe un drum bun dar necoordonat
Rep.: Sunteţi un agricultor cu experienţă, lucraţi suprafeţe mari de teren, atingenţi performante înalte la toate culturile. Consideraţi că agricultura merge pe drumul cel bun?
V.B.: Da, dar nu este şi chiar cel care trebuie. E un drum bun, dar nu-i coordonat, bine „direcţionat” de nimeni. E un drumul pe care şi-l alege fiecare producător agricol. E clar că nu în direcţia bună, întotdeauna. Din 1990 încoace, ceva foarte clar nu s-a făcut pentru agricultură. Să fie o coordonare din partea Ministerului Agriculturii. Multe din hotărâri au fost contradictorii ori în contradicţie cu alte domenii. Nu am avut şi nu avem nici acum o stategie clară a Ministerului Agriculturii. Într-adevăr, suntem într-o economie de piaţă. Dar, cel puţin în domeniul agriculturii, este nevoie de o strategie clară, de o anume coordonare de la centru. Noi, agricultorii, trebuie să venim pe piaţă cu exact ceea ce trebuie, ceea ce este necesar. Să nu mai importăm produse agricole şi alimentare. Sunt unele la care importul este de peste 70 la sută. Nu se poate aşa ceva! Normal ar fi să exportăm, nu să importăm produse agroalimentare. S-a făcut tot posibilul ca să se distrugă ceea ce începea să meargă bine. A fost „povestea” cu gripa aviară, care a părut tocmai când începuse să se dezvolte foarte bine sectorul avicol românesc, avea clientelă şi pentru export. Acum sunt „minunile” cu laptele infestat, cu carnea de cal…Lucruri artificial create, cu o ţintă clară, să distrugă un sector care începuse să se dezvolte, „capăta” şi un pic de piaţă externă. Dacă o pierzi, nu mai poşi reveni la ea.
Agricultorii uniți nu sunt pe placul guvernanților
Rep.: Am vorbit de lipsa stategiilor naţionale, de drumul pe care să mergă agricultura. Unul care să ducă la ţintă, nu aiurea. Pe plan local, dumneavoastră aţi încercat pe mai multe direcţii. Când spun asta, mă refer la grupurile de producători, care pot organiza piaţa agricolă. Deja coordonaţi două astfel de grupuri. Vă mai pun „beţe în roate”?
V.B.: Grupurile de producători sunt foarte bine venite. E drept, încă se mai manifestă acea reticenţă la unii producători agricoli. Ea vin dintr-o mentalitate mai veche. Eşti în grup, iar e cooperativă. Interesele nu coincid în totalitate. Grupurile de productori trebuie să vină în întâmpinarea rezolvării unor probleme din agricultură, a membrilor grupului respectiv. În numele unui grup de producători, ai un cuvânt geu de spus, pe plan local şi naţional. Este şi motivul pentru care, în ultima vreme, ne-am agitat cu înfiinţarea camerelor agricole. Ele ar fi cea mai bună reprezentare a agricultorilor în teritoru şi pe plan central. Din toate domeniile de activitate agricolă. În acelaşi „glas” s-ar reuni toate doleanţelelor. E clar că asta n-a convenit vechilor guvernanţi,nu le convine nici celor aflaţi acum la putere. Legea a fost modificată în două rânduri, acum iar au dat-o la întors. Am văzut un proiect pentru o ordonanţă de urgenţă, care pentru noi este o bătaie de joc. S-au diminuat cu trei sferturi atribuţiile camerelor agricole. Li se dă doar utilitate publică. Practic, să fie aceeaşi salariaţi şi conducători ca şi acum. E o altă Mărie, dar cu altă pălărie! Camerele agricole vor trebui înfiinţate, că altfel se vor pierde nişte bani europeni. De asta s-a recurs la soluţia cu utilitatea publică.
Rep.: Cui îi este frică de vocea unită şi organizată a agricultorilor?
V.B.: Dacă sunt dezbinaţi, agricultorii sunt foarte uşor de condus. Sunt şi uşor de întreţinut cu tot felul de promisiuni. Numai bine pregătiţi pentru campaniile electorale. Satul românesc a ajuns ca vai de el. Ţăranii o duc foarte greu.
Dezvoltare: centru de semințe
Rep.: În zona Romanului, „bătălia” pentru pământ e mai mare. Mă refer la terenul luat pentru a fi lucrat în sistem asociativ. Vă înscrieţi la aceat „luptă”?
V.B.: În Neamţ lucrăm vreo 4000 ha. Dar avem pământ şi în judeţele Suceava şi Botoşani. Nu am de gând să mă extind. Tot ceea ce e prea mult strică! Deja am renunţat la o fermă de 800 ha, din judeţul Suceava. Sunt mai mulţi factori care m-au determinat să iau această decizie.
Rep.: Aţi renunţat la o fermă, dar aţi făcut o nouă achiziţie. Una de mare interes pentru agricutorii din zonă. Oferiţi-ne vă rog mai multe detalii!
V.B.: Este vorba de fostu cetru de seminţe de la Roman.Era o mai veche dorinţă a mea. Noi aveam ceva, dar nu suficient. Un centru de seminţe este vital pentru activitatea noastră. De vreo două luni ne-am apucat să punem la punct centrul de seminte, lucrăm intens la el. Nu mai fusese de mult folosit, ajunsese ca vai de el. În aceată vară vrem să producem noi sămânţă, vom face şi prestări servicii. Producătorii agricoli din zonă nu au cu ce selecta şi trata sămânţa corespunzător. Cerinţa de sămânţă de calitate certificată este mare acum. Agricultorii care se respectă nu mai coboară sămânţa direct din pod ca s-o pună sub brazdă. Cu excepţia micilor producători.
Silozuri de peste 90.000 de tone
Rep.: N-am discutat nimic de silozuri. MARSAT Roman dispune de cea mai mare capacitate de depozitare a produselor agricole din zona Moldovei. Domeniu în care s-au făcut multe modernizări şi dotări cu utilaje şi aparatură de ultimă generaţie.
V.B.: Vom continua activitatea de modernizare a silozurilor. Acum, ea se ridică la 92.000 tone. Vom vedea ce va fi după 1 iunie, cînd va fi repusă pe „tapet” problema TVA-ului. Prevăd o „sămsăreală” totală…Prin silozuri va trece foarte puţină marfă, că are nevoie de acte în regulă.
Rep.: Cine e MARSAT pe piaţa agricolă locală şi naţională?
V.B.: O societate care, an de an, ţinteşte spre noi performanţe, spre o dezvoltare cât mai profitabilă. Motiv pentru care ne-am axat pe mai multe activităţi, le „împletim” într-un fel. Toate activităţile din cadrul societăţii noastre sunt evidenţiate pe centre de profit, care sunt periodic analizate. Vedem exact ce nu merge, care sunt condiţiile obiective care le generează, în funcţie de asta luăm măsurile care se cuvin. Renunţăm la ceea ce nu merge, ne orientăm imediat spre altceva. În decursul anilor am fost nevoiţi să renunţăm la unele activităţi, cele care n-au mers la noi. Am avut fabrică de biodisel, fabrică de lapte, fabrică de pâine, sector de exploatare forestieră. Le-am închis ca neprofitabile pentru societatea noastră.
Pachete de servicii integrate pentru micul agricultor
Rep.: Să comercializaţi tractoare şi maşini agricole nu cred că veţi renunţa!
V.B.: E clar că nu! Nu pot să renunţ la asta. De profesie sunt mecanic agricol, nu pot să mă dezic de asta! De fapt, de aici a şi pornit afacerea. În actuala conjucură, comercializarea de tractoare şi maşini agricole se leagă foarte bine de activitatea şi producţia agricolă, de cea din silozurile de depozitare. Avem posibilitatea de a oferi agricultorilor pachete financiare integrate. Le putem oferi tractoae şi maşini agricole la schimb cu produsele agricole şi produsele obţinute în anul respectiv. E bine pentru noi, dar şi pentru producătorul agricol. Venim cu oferta în momente cheie, când agricultorul nu are bani. Dăm marfa în contul produselor agricole. Şi nu vorba numai de tractoare şi întreaga gamă demaşini agricole. Noi acordăm cam tot ceea ce este necesar într-o ampanie agricolă: motorină, semniţe, erbicide, îngrăşăminte chimice. Practic, agricultorul primeşte tot ceea ce are nevoie pentru culturile sale agricole. Toate cu plata la recoltare. Prestări servicii facem în activitatea de transport a produselor agricole către silozurile de depozitare a produselor agricvole. Dispunem de o flotilă de transport formată din 15 TIR-uri şi alte remorci de tractoare de 20 de tone. Pe timpul campaniilor agricole asigurăm transportul produselor de la ferme spre silozuri.
