MARSAT Roman a luat fiinţă în anul 1991, prin privatizarea primului SMA din judeţul Neamţ. An de an şi-a consolidat poziţia în rândul partenerilor cu profil agricol, sporind şi diversificând portofoliul activităţilor sale.
Pe lângă cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, MARSAT se ocupă şi cu activităţi de consultanţă, comercializarea tractoarelor şi a maşinilor agricole în zona Moldovei, achiziţionarea, condiţionarea şi depozitarea produselor agricole.
Anul trecut, cifra de afaceri a fost de peste 12 milioane euro, având în derulare contracte şi colaborări cu peste 100 de mici producători şi peste 50 de societăţi comerciale cu profil agricol.
Pentru activitatea desfăşurată în anul 2011, în domeniul agricol, MARSAT a ocupat locul I în judeţul Neamţ, la categoria întreprinderi mijlocii. Totodată, MARSAT Roman a primit şi Diploma de „Excelenţă în afaceri” pentru că s-a situat pe primul loc, timp de 7 ani consecutiv, la această categorie.
Meritele de necontestat ale MARSAT Roman sunt recunoscute şi apreciate şi la nivel naţional, ocupând primele locuri la categoria IMM-urilor cu profil agricol, chiar de la lansarea sa în afaceri.
„Este o mândrie pentru noi! Dar reprezintă şi o recunoaştere a muncii depuse în toată această perioadă”, declară Vasile Balcan, directorul MARSAT SA Roman
Rep.: Nu vă întreb acum de roadele adunate de pe câmp, în acest an agricol. Mai întâi vă propun să vorbim despre „recoltele” culese recent de la Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ. Şi le tot culegeţi de câţiva ani buni! Şi nu numai de la CCI Neamţ…
Vasile Balcan: Practic, în ultimii 20 de ani, noi am tot ocupat locul I la categoria noastră de activitate, la nivelul judeţului Neamţ. Normal, este o mândrie pentru noi. Dar reprezintă şi o recunoaştere a muncii depuse în toată această perioadă.
Rep.: Aţi muncit mult şi, mai ales, foarte bine, cu spor. Altfel nu v-aţi fi menţinut în frunte de atâta amar de vreme. Cum şi spre ce anume v-aţi orientat eforturile?
V.B.: De-a lungul anilor am încercat tot felul de activităţi. Cele care au fost profitabile, au rămas în portofoliul nostru. La celelalte am renunţat. Problema este că am cam terminat cu tatonările. Acum ne rezumăm la activităţile curente, să le zic „tradiţionale” firmei noastre.
Rep.: Prezentaţi-le vă rog!
V.B.: Ne ocupăm de producţia vegetală, condiţionarea şi depozitarea seminţelor şi a cerealelor. Nu o să renunţăm niciodată la comercializarea de tractoare şi maşini agricole. Nu ultimul rând, amintesc de finanţarea înfiinţării culturilor agricole, prin asigurarea necesarului de inputuri pentru producătorii agricoli din judeţul Neamţ şi din zona Moldovei. În final, toate acestea se vor întoarce sub forma produselor agricole depozitate la Silozul Roman.
Rep.: Am vorbit de recunoaşterea muncii dumneavoastră pe plan local. Dar, MARSAT Roman e un nume cu rezonanţă deosebită şi la nivel naţional. Şi de aici aţi adunat destule „roade”, ca să ne menţinem în termeni agricoli, să fim în pas cu profilul firmei MARSAT. Roade însemnând multele premii primite până în prezent, dar şi cele care se „coc” acum.
V.B.: Cel puţin în ultmii ani, MARSAT Roman s-a aflat în primele 10 locuri, la nivel naţional, la categoria şi în domeniul nostru de activitate. Am ocupat locul III, dar şi locul VI ori locul IV. Probabil că, în acest an, la nivel naţional, vom ocupa un loc şi mai bun. Încă nu ştim exact, dar aşa se aude. Ne va fi comunicat în perioada imediat următoare.
Rep.: Mai exact, la ce „categorie” concuraţi? La nivel local şi naţional.
V.B.: La întreprinderi mici şi mijlocii. Avem o cifră de afaceri mare, în jur de o mie de miliarde lei vechi. Pentru categoria noastră, asta spune mult. Justifică şi locurile fruntaşe ocupate.
Rep.: Să revenim la producţia agricolă în sine. Anul acesta a fost unul foarte dificil pentru toţi agricultorii. Cât de mult v-a afectat? Ca nivel al producţiilor agricole, dar şi al rezultatelor economico- financiare.
V.B.: Într-adevăr, a fost un an mai greu pentru agricultori. Noi aveam speranţe mult mai mari, faţă de 2011. Dar, la această dată, am reuşit să ne menţinem la parametrii anului trecut. Ca nivel de profitabilitate, dar şi ca volum al veniturilor noastre. Per total, nu pot să spun că a fost vorba de vreo afectare.
Rep.: Cu siguranţă, pierderi de producţii agricole s-au înregistrat şi pe ogoarele MARSAT. Producţiile au fost cu mult mai mici decât vă aşteptaţi? Prin ce şi cum s-a făcut compensarea lor?
V.B.: În primul rând, diferenţa de producţii s-a compensat prin diferenţa preţurilor de vânzare. Ele au evoluat de la simplu la dublu. Asta s-a reflectat în volumul general al veniturilor firmei noastre. Dacă la grâu, bunăoară, preţul a fost 6000 lei anul trecut, acum am vândut cu 10.000 -11.000 lei kilogramul. La porumb preţul a urcat de la 6.500-7.000 anul trecut, la 10.000 acum. E drept că diferenţele de preţ nu au acoperit întotdeauna şi diferenţele de producţii obţinute. Dar, global, activitatea a ieşit pozitivă, benefică la nivelul societăţii noastre.
Rep.: Ce aţi pus în pământ, în această toamnă?
V.B.: Nu putea lipsi rapiţa, că doar sunt promotorul acestei culturi în judeţul Neamţ. Cu această cultură avem însămânţate peste 1200 ha. Grâu am pus pe vreo 1400 ha. La această dată avem executate arăturile de toamnă, concomitent cu administrarea de îngrăşăminte. Putem spune că, de pe acum, suntem pregătiţi pentru însămânţările pe care le vom face în primăvară. Atunci vom semăna vreo 430 ha cu sfeclă de zahăr, vom avea porumb pe vreo 700 ha şi floarea soarelui pe 400-500 ha. Sunt plantele şi suprafeţele care ne asigură o bună rotaţie a culturilor agricole.
Rep.: La nivel naţional, sunteţi posesorul autorizaţiei nr. 1 în privinţa folosirii silozului de la Roman. În condiţiile în care noţiunea de siloz aproape că dispăruse din vocabularul producătorilor agricoli, ei fiind obişnuiţi să-şi vândă recolta direct din câmp, de la marginea lanului…Marele dumneavoastră merit este că aţi revitalizat o activitate parcă uitată: depozitarea produselor agricole. Asta ca producătorul agricol să nu fie nevoit să vândă imediat după recoltare, fie că preţul îl avantaja ori nu. Pe atunci nu avea încotro!
V.B.: În momentul de faţă, în judeţul Neamţ, sunt silozuri la Roman şi la Roznov. Noi am obţinut autorizaţia de funcţionare în urmă cu vreo 4-5 ani, prima pe ţară. Silozul de la Roman este certificat, avem asigurată baza de transport auto şi CFR. Cel mai mult ne avantajează transportul CFR, pentru că majoritatea produselor noastre este dirijată spre Constanţa ori spre alte oraşe mari din ţară. La această dată, transportul CFR este la jumătatea costului transportului auto.
Rep.: Vă referiţi la baza de transport necesară expedierii produselor agricole de la MARSAT Roman. Aveţi nevoie de mulate maşini performante şi pentru umplerea silozurilor. Cele cu care să aduceţi recolta din câmp, de la producătorii agricoli. Cum vă prezentaţi la acest capitol?
V.B.: Avem propria bază auto. Deţinem 13 TIR-uri şi 6 tractoare cu remorcă, de câte 20 de tone. În timpul campaniilor de recoltare, achiziţionăm produsele agricole din zona noastră cu propriile mijloace de transport.
Rep.: Ce activităţi au loc acum la silozurile MARSAT? Care este oferta dumneavoastră pentru producătorii agricoli din judeţul Neamţ. Şi nu numai!
V.B.: Spre deosebire de anul trecut, când foarte multă marfă era dată din siloz, la ora asta suntem cu silozul plin. Am început livrările în contul unor contracte pe care le avem la porumb. Cum am mai spus, suntem la nivel maxim al capacităţii de umplere. Sperăm ca în luna ianuarie 2013 să facem şi valorificarea porumbului şi a florii soarelui de pe stoc. Nu vindem în această perioadă, pentru că preţurile nu sunt atractive pentru noi.
Rep.: Sunteţi depozitarul propriilor produse agricole, ori mai „găzduiţi” în silozuri şi recoltele altora?
V.B.: Avem şi contracte de prestări servicii. Noi facem activităţi de depozitare, dar şi de condiţionare a produselor agricole pentru terţi solicitanţi.
Rep.: Silozurile de la Roman nu sunt singurele capacităţi de depozitare şi de condiţionare a produselor agricole pe care le deţine MARSAT. V-aţi extins aceste activităţi, trecând peste hotarele judeţului Neamţ.
V.B.: Am cumpărat o bază de achiziţie la Mirceşti-Iaşi şi silozuri la Bucecea, în judeţul Botoşani. Acum dispunem de o capacitate totală de vreo 95.000 tone pentru activităţile de depozitare şi de condiţionare a produselor agricole. Silozurile de la Bucecea sunt pentru depozitarea şi condiţionarea cerealelor şi a oleaginoaselor. Este vorba de soia, floarea soarelui şi rapiţă, ca să mă refer la ultima categorie.
Rep.: Vă întreb ca pe un om cu multă experienţă în a trudi pământul. Un om care ştie să scoată bani şi din asta. Merită să investeşti în agricultură?
V.B.: Sigur că da. După atâţia ani de muncă în agricultură, e de la sine înţeles că n-aş putea să spun altceva. Mai ales după rezultatele obţinute în ultimii ani. Vă zic sincer că merită cu prisosinţă să investeşti în agricultură. Deşi nu-i uşor! Dar cine crede că profitul vine imediat, se înşeală amarnic. Mai întâi trebuie să investeşti cât mai mult ţi apoi să aştepţi ca să culegi şi beneficiile. Altfel, agricultura devine povară, aduce multe greutăţi, mai ales financiare.
Rep.: E clar, la MARSAT s-a investit mult! În ce anume?
V.B.: În dotarea tehnică şi în tehnologia adecvată. Tot ce am investit în ultimii ani, dă acum rezultatele. Avem în fermele de producţie utilaje agricole performante. Aşa am putut realiza, în timp scurt, lucrări de foarte bună calitate, la costuri foarte reduse. Cu vechea gamă de maşini agricole, lucrările nu era de calitate şi ne lua foarte mult timp executarea lor. Normal, şi rezultatele erau pe măsură. La fel am procedat la activităţile de la silozuri. Le-am modernizat şi le-am dotat în aşa fel încât să atragem producătorii, să nu mai aibă nici un fel de reţinere, că vor fi înşelaţi. Că, vezi Doamne, producţia lor o ia pe alt drum, nu este plătită la adevărata ei valoare. Mai mult de atât, am venit în întâmpinarea lor cu finanţări la înfiinţarea culturilor agricole, iar ei le-au plătit în produse. Dacă au adus marfa la noi, plata s-a făcut pe loc, fără nici o clipă întârziere.
Rep.: Nu sunteţi deloc „egoist” din fire. Dotarea de la MARSAT a fost ca un fel de stand expziţional cu vânzare. Cei interesaţi au văzut cu ce rezultate lucrează în teren utilajele agricole performante, de ultimă generaţie. După asta puteau comanda şi ei, firma MARSAT având ca obiect de activitate şi comercializarea de tractoare şi maşini agricole în toată Moldova. Cum se face plata lor?
V.B.: Atât timp cât se produce mult în zonă, este bine pentru toţi. Într-o sărăcie generală, nu se poate ca cineva s-o ducă bine. Trebuie ca toţi s-o ducem bine. Asta trebuie să fie percepţia fiecărui producător agricol. Şi nu numai. Pentru tractoarele şi maşinile agricole vândute prin MARSAT, avem la dispoziţie toate formele posibile de achitare a contravalorii lor. Cele mai multe sunt cu plata în produse agricole, eşalonat pe 2-3 ani. E mult mai avantajos aşa decât să închirieze utilajele pentru exectarea lucrărilor agricole. După o perioadă de plată, rămân cu utilajul în proprietate.
Rep.: Vă propun să mutăm discuţia noastră, cumva, în afara sferei activităţilor ce ţin strict de firma MARSAT. Deşi legăturile sunt evidente! Nici nu s-ar putea altfel, nu ar fi avut nici un sens vă mai implicaţi. Vorbiţi-ne despre grupurile de producători. De cum s-a pus problema înfiinţării lor şi s-au acordat nişte finanţări şi facilităţi în această direcţie, aţi şi trecut la treabă. Nu v-a fost uşor, aţi întâmpinat tot felul de dificultăţi. Mai exact, tot felul piedici, ca s-o spunem pe cea dreaptă! Dar, până la urmă, aţi reuşit să înfiinţaţi primul grup de producători din judeţul Neamţ. De fapt, acum aveţi deja două! A meritat zbaterea?
V.B.: Avem două grupuri de producători recunoscute de Ministerul Agriculturii. Cel mai „vechi” este un grup de producători de cereale, se cheamă ACSZ Group Roman. Anul acesta şi cel de al doilea grup de producători a fost recunoscut de Ministerul Agriculturii, care reuneşte producătorii agricoli profilaţi pe cultura plantelor oleaginoase. În acest caz este vorba de Agrotec-Ulei Group Roman. Să vă spun şi un secret: în derulare avem întocmirea documentaţiilor necesare pentru înfiinţarea celui de al treilea grup de producători, care va reuni cultivatorii de sfeclă de zahăr. Sperăm ca, anul viitor, şi acesta să fie recunoscut de Ministerul Agriculturii. În marea lor majoritatea, membrii grupurilor de producători de care am amintit sunt localizaţi în zona Roman, având ca bază de recepţie silozurile de aici. Dar ne vom extinde şi spre bazele de recepţie de la Bucecea şi Mirceşti. Nu se impune o localizare a membrilor grupurilor de producători agricoli. Ei trebuie doar să comercializeze produsele agricole prin intermediul grupului din care fac parte.
M-am axat pe înfiinţarea grupurilor de producători, pentru că, în viitor, vor fi de mare ajutor. Sub mai multe aspecte. Bunăoară, în următorii ani, subvenţiile agricole acordate de Uniunea Europeană se vor aloca doar prin intermediul grupurilor de producători, deci prin formele asociative. De asta am „tras” tare, m-am zbătut pentru înfiiţarea grupurilor de producători. La fel am procedat şi cu înfiinţarea camerelor agricole. Pentru că şi ele vor avea acelaşi rol, acela de a aduce bani de la Comunitatea Europeană către agricultorii români. Este vorba de subvenţii şi despre susţinerea unor programe. Ele se vor derula centralizat, prin aceste forme asociative.
Rep.: Dacă tot aţi pomenit de ele nu pot să nu vă întreb. Ce se mai aude de camerele agricole? Se vor mai înfiinţa ori ba?
V.B.: Categoric vor trebui înfiinţate! Acea hotărâre de guvern doar a amânat constituirea camerelor agricole. Vor trece şi alegerile parlamentare, după care ne vom ocupa şi de camerele agricole. Chiar dacă ele au deranjat, efectiv nu s-a vrut înfiinţarea lor. Dar nu ne vom lăsa. Mai mult ca sigur, camerele agricole se vor înfiinţa.
Rep.: Vor fi, strict, nişte organizaţii profesionale? Unii deja le dădeau o anume tentă politică…
V.B.: Atâta timp cât în componenţa camerelor agricole vor intra numai agricultori adevăraţi, politicul nu are de ce să-şi mai bage coada. Vor fi doar producători agricoli din toate domeniile de activitate. Dacă politicienii nu au reuşit să strunească vocea unitară a agricultorilor, să impună vrerea lor, e altă chestiune.
