Harta fântânilor otrăvite din judeţ

* Din cele 129 de probe recoltate anul trecut, 75 nu s-au încadrat în indicatorii de potabilitate

* Apa plată ar tebui asigurată de primării, dar autorităţile n-au avut niciodată bani pentru aşa ceva

Sănătatea populaţiei, în special a bebeluşilor, este puternic ameninţată de infiltraţiile de chimicale din pânza freatică din zonele unde se folosesc îngrăşăminte chimice în agricultură. Direcţia de Sănătate Publică Neamţ nu poate decât să monitorizeze situaţia şi să lanseze avertismente pentru ca oamenii să înţeleagă cât este de periculos consumul de apă din fântânile cu nitraţi şi nitriţi. Prin Compartimentul factori de risc din mediul de viaţă şi muncă, Sanepid-ul a înştiinţat, în mod oficial, toate primăriile despre obligaţia de a încheia contracte pentru recoltarea de probe din fântâni pentru identificarea concentraţiei de nitriţi şi nitraţi. Doar două treimi din autorităţile locale din comunele în care nu sunt sisteme de alimentare cu apă, au acceptat să plătească recoltarea şi procesarea de probe de apă, iar rezultatele lasă mult de gândit. În judeţul Neamţ au fost catagrafiate 41.762 de fântâni, acestea fiind amplasate atât în curţile oamenilor cât şi pe marginea drumurilor. Specialiştii de la Sanepid au stabilit că majoritatea fântânilor nu sunt igienizate corespunzător, în general fiind săpate în vecinătatea zonelor cu risc de poluare- grajduri, fose septice, WC-uri, terenuri agricole- factori ce afectează calitatea apei potabile atât din punct de vedere chimic cât şi microbiologic.
“În anul 2012 s-au recoltat 129 probe de apă din fântâni şi microinstalaţii rurale din care 75 de probe nu s-au încadrat în indicatorii de potabilitate chimici- nitraţi şi nitriţi- şi microbiologici”, ne-a declarat dr. Daniela Marcoci, director adjunct la DSP Neamţ.

Localităţile în care pânza freatică este impregnată sistematic cu îngrăşăminte chimice pe bază de azot provocând creşterea  în concentraţie a nitraţilor şi nitriţilor sunt Bodeşti, Borleşti, Beţeşti, Cândeşti, Costişa, Dămuc, Dumbrava Roşie, Gherăieşti, Piatra Şoimului, Podoleni, Rediu, Roznov, Săvineşti şi Zăneşti. O parte din aceste localităţi au sisteme centrale de aprovizionare cu apă, dar şi acolo oamenii care mai au fântâni prin curţi se încăpăţânează să le folosească, din raţionamente financiare sau pur şi simplu pentru că le place gustul apei “fără clor”.

“La fântânile la care probele de apă recoltate au fost nepotabile s-au făcut recomandări pentru asanare şi, după caz, de dezinfecţie cu substanţe clorigene; fântânile prin factorii de risc mai sus menţionaţi sunt surse de apă nesigure, cu fluctuaţii calitative sezoniere şi cu grad ridicat de risc pentru grupele de vârstă sugari 0-1 an şi copii mici până la 3 ani, sugarii alimentaţi artificial, existând posibilitatea de apariţie de cazuri de methemoglobinemii acute infantile (n.r. boli care duc la dificultăţi de respiraţie, pierderea cunoştinţei, disritmii, stări comatoase sau chiar deces), respectiv intoxicaţii cu nitraţi”, a mai spus dr. Marcoci.

La Icuşeşti s-au înregistrat, anul trecut, două cazuri de intoxicaţie acută cu nitraţi la sugari, iar în comunele Ion Creangă, Mărgineni şi Ţibucani- câte un caz de îmbolnăvire.

Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ susţin că au sensibilizat medicii de familie să ia măsuri de educare a mamelor cu sugari şi cu copii de până la 3 ani să folosească pentru pregătirea hranei celor mici numai apă plată, iar primăriile să le asigure gratuit acestor familii apa plată, conform Ord. 974 din 2004.

“Apă plată pentru familiile cu copii mici?! Da’ de unde bani, că noi nici n-am primit bugetul pentru anul acesta, iar anul trecut nu am avut fonduri pentru apă îmbuteliată”, ne-a spus Mihaela Niţă, secretarul comunei Ion Creangă. “La noi toată lumea ştie despre problemele de infiltraţii cu azot în pânza freatică. Unele familii cu copii mici îşi aduc apa de băut şi pentu gătit din oraş, de la Roman, de pe la rude. Noi am făcut eforturi să aducem apa potabilă în comună, am depus încă din 2010 un proiect pentru alimentare cu apă, dar n-am primit aviz favorabil nici până astăzi”. Probabil că sănătatea publică devine o prioritate de la două, trei cazuri de intoxicaţie în sus…

Din păcate, localnicii sunt primii care nu conştientizează pericolul consumului de apă otrăvită cu nitraţi, mizând pe faptul că dacă bunicii nu au păţit nimic, n-or păţi nici ei. “Noi cunoaştem problema infiltraţiilor de nitraţi şi nitriţi în apa din fântâni, le-am spus şi sătenilor să aibă grijă să nu le dea copiilor apă direct de la fântână, dar ei ştiţi ce spun? Că n-a murit nimeni până acum din cauza apei, că au fântânile lăsate moştenire din bătrâni şi n-a păţit nimeni nimic. Noi n-avem cum să le schimbăm părerea, iar dacă aducem apă în comună prin sistem centralizat, nu vor fi cereri de racordare, pentru că apa de la robinet costă”, ne-a spus Leonard Oprea, primarul de Icuşeşti.

Din păcate, oamenii scapă din vedere un lucru esenţial: acela că, „înainte”, pământul era fertilizat cu gunoi de grajd, or acum ţăranii aruncă pe câmp în neştire saci întregi cu azot, bucurându-se când vâd cât de mari se fac păpuşoii…