Miza: miloanele de euro puse în joc!
*Primăria Secuieni a organizat trei ani licitații pe o singură procedură de achiziție
*Primăria Stănița a fost la un pas de a pierde finanțarea
*Cel mai purtat pe drumuri a fost primarul de Hangu
Contestarea e un cuvânt foarte uzitat în ultima vreme. Se contestă orice, cu sau fără motiv. Iar când în joc sunt multe milioane de euro, contestaţiile curg gârlă. Din păcate în această categorie intră şi proiectele europene. Sau mai ales ele. Asta pentru că, aici, banii vin cu siguranţă la timp. Mană cerească pentru firmele de construcţie.
Dacă ne referim doar la proiectele nemţene mai bănoase, sunt 30 la număr. „Raiul” contestatarilor. Puţine sunt proiectele care le-au scăpat. Când ajungeam în vreo comună beneficiară a unui asemena proiect european, la discuţia cu primarul pe această temă, primul gest era să facă o cruce mare, apoi să-i mulţumească lui Dumnezeu că n-au avut parte de un aşa iad. Dar puţini erau dintre cei fericiţi. Chinul a început de la organizarea licitaţiilor de la primele proiecte aprobate la finanţare. Mă refer la cele integrate cu o valoare totală de 2,5 milioane euro. Din prima tranşă de trei comune, cel mai purtat pe drumuri a fost Gavril Lupu, primarul comunei Hangu. Din cea de a doua tranşă, „campion” a fost Laurenţiu Todireanu, primarul comunei Stăniţa. Aici, lupta a fost crâncena, era cât pe ce să se piardă finanţarea europeană integral nerambursabilă. Despre păţaniile lor cu contestatrii licitaţiilor, am scris la vremea respectivă.
La cea de a treia rundă a proiectelor nemţene câştigătoare, 10 au fost la număr. Din rândul lor, de pe urma contestaţiilor, cel mai mult a avut de pătimit Vasile Ivancea, primarul comunei Secuieni. Care ne-a declarat: „Nu vreau să-mi mai amintesc. Timp de 3 ani tot de licitaţii m-am ţinut. Important e că investiţiile sunt spre finalizare. Alimentara cu apă e gata, acum se lucrează la canalizare. Mai avem un after school şi modernizarea a două tronsoane de drum”.
Aici, prima dată, obiectivele investiţionale din proiect au fost scoase la licitaţie toate, „la pachet”. Imediat a venit şi o contestaţie, în urma căreai a trebuit reluată procedura. La cea de a doua licitaţie, obiectivele investiţionale au fost scoase separat, pe loturi. Pentru unul din ele, licitaţia s-a ţinut de 3 ori. Era cel mai „gras”, reprezenta 67 la sută din valoarea totală a proiectului.
Problema e că, în cazul proiectelor europene, termenul de finalizare a investiţiilor trebuie respectat cu stricteţe. Dacă beneficiarul finanţării îşi pierde vremea cu soluţionarea contestaţiilor ori umblatul cu procesele, e greu de presupus că acest lucru se poate întâmpla. Nu are în faţă decât două alternative. Să plătească penalizări pentru întârzierea finalizării investiţiilor ori să piardă banii europeni…
Tina CONDREA