* Două gravide au fost depistate cu hipotiroidie şi sunt şanse să nu le transmită boala bebeluşilor
* Medicii endocrinologi trag semnalul de alarmă că în şcoli nu se mai face profilaxia guşei
Din ce în ce mai mulţi nemţeni ajung la spital cu probleme tiroidiene, fiind afectaţi de boală inclusiv gravide şi nou-născuţi, după cum semnalează dr. Maria Gagea, coordonatorul secţiei endocrinologie din spitalul judeţean, astfel încât creşterea adresabilităţii a impus, la nivelul unităţii sanitare, angajarea încă unui medic pentru ca secţia să funcţioneze optim, iar în policlinică să poată fi efectuate consultaţii de specialitate în fiecare zi lucrătoare. Astfel, de o lună de zile, celor doi medici endocrinologi din spital li s-a alăturat încă o doctoriţă.
Dr. Gagea subliniază că influenţa glandei tiroide este extrem de importantă în ceea ce priveşte funcţionarea normală a organismului uman, pentru că tiroida afectează pulsul şi tensiunea arterială, nivelul de colesterol, nivelul energetic, tonusul muscular, văzul, starea psihică şi multe altele. Această forţare a tiroidei poate să ducă la o mărire în dimensiune a glandei tiroide, rezultând în ceea ce se numeşte popular guşă. Măsurarea anticorpilor anti-tiroidă reprezintă un test folosit în diagnosticarea hipertiroidismului, însă, din păcate, nu mai există de ani buni nici un program naţional care să includă depistarea guşei sau măsurarea anticorpilor. De aceea, s-a ajuns în situaţia în care unele gravide ajung să afle că sunt bolnave abia când ajung la consultaţie pentru sarcină, iar în unele cazuri demararea unui tratament pentru ca boala să nu se transmită congenital este, practic, tardivă.
„Noi colabărăm foarte bine cu medicii de familie, cu ginecologii care au în evidenţe gravide şi pot spune că avem în evidenţe, chiar de câteva zile, două gravide cu hipotiroidie şi o fetiţă în vârstă de 6 luni cu mixedem congenital, pe care o tratăm de la câteva zile, de când a fost depistată bolnavă în maternitate”, a mia spus dr. Gagea.
În cazul unui hipotiroidism uşor, pacienţii nu au simptome evidente şi astfel ar putea să nu-şi dea seama de afecţiunea de care suferă. Totuşi, lăsat netratat, hipotiroidismul uşor poate evolua în forme mai grave, unde semnele devin clare. Simptomele sunt oboseala, vocea îngroşată, răguşită, depresie, dificultate la înghiţit, tulburări de atenţie, de memorie, de concentrare, vorbire mai lentă, gândire greoaie, intoleranţă la frig, tulburări de apetit, creştere în greutate, tulburări de tranzit de tip constipaţie, piele uscată în special la nivelul coatelor şi genunchilor, scăderea ritmului cardiac (tahicardie). Având în vedere acest ultim simptom, mulţi bolnavi cred că problemele sunt din cauza inimii şi ajung la spital în secţia cardiologie, însă de acolo sunt trimişi imediat la endocrinologie, după cum a spus dr. Gagea.
În lipsa unui program de prevenţie, tinerii de astăzi nu ştiu cum să prevină apariţia guşei. La nivel naţional abia acum sunt centralizate datele privind incidenţa acestei boli în vederea elaborării unei strategii de prevenţie. „În timpul comunismului se făcea o profilaxie corectă, prin administrarea acelei pastiluţe de iod elevilor din clasele primare, precum şi în cazul gravidelor”, a mai spus dr. Gagea.
Geanina NICORESCU
