* Fondurile europene integral nerabursabile s-au folosit pentru asfaltarea a 7,5 km drum, construcţie after school, reabilitarea şi doatarea căminului cultural şi a muzeului sătesc, achiziţia de utilaje multifuncţionale
Convorbire cu primarul Petru Gherghel
Rep.: La intrare în primărie ne-am „intersectat” cu cei de la Centrul Regional Iaşi al APDRP. Probabil că a venit în control. Cum aţi ieşit?
Petru Gherghel: Foarte bine. Au venit pentru verificarea investiţiilor incluse în proiectul integrat de 2,5 milioane euro. Suntem la ultima tranşă de plăţi. Trebuiau făcute mai multe verificări, înainte de a ni se da banii europeni.
Rep.: Care este stadiul fizic al tuturor investiţiilor prinse în proiectul integrat. Prezentaţi obiectivele investiţionale realizate cu fonduri europene integral nerambursabile.
P.G.: Sunt finalizate toate investiţiile din cadrul proiectului integrat. S-a asfaltat un drum pe o lungime de 7,5 km, s-au betonat şi şanţurile riverane. S-a construit centrul social de zi pentru elevi tip after school, care este dotat cu tot ce este necesar. Au fost reabilitate căminul cultural şi muzeul sătesc, s-au făcut şi dotările pentru activităţile organizate aici. Tot cu fonduri europene au fost achiziţionate şi două utilaje multifuncţionale, de care ne-am folosit şi, în continuare, le vom utiliza la deszăpeziri.
Rep.: After school-ul este pregătit să-şi primească elevii. Cadru didactic are? Angajări nu puteţi face, atâta vreme cât posturile sunt blocate!
P.G.: Am început demersurile în această privinţă. Trebuie să angajăm personal de specialitate la after school, dar şi la muzeul sătesc. Proiectul integrat este în monitorizate timp de 5 ani, toate obiectivele investiţionale trebuie să-şi dovedească menirea pentru care au fost realizate. Altfel riscăm să pierdem banii europeni!
Rep.: Grădiniţa nouă, de lângă primărie, arată foarte bine, fiind construită după un concept arhitectonic nou, total diferit de cel folosit la celelalte unităţile preşcolare. De altel, şi interiorul este amenajat într-un mod deosebit. Aici condiţiile oferite micuţilor sunt dintre cele mai bune. La fel e şi la şcoală?
P.G.: Sigur că da. Şcoala Tupilaţi a fost modernizată, reabilitată termic, are sistem de înclăzire centrală. De altfel este singura unitate de învăţământ pe care a avem în folosinţă, şcolile de la Totoieşti şi Arămoaia fiind închise de ceva vreme. Sperăm că se va redeschide şcoala din satul Totoieşti, elevi sunt destui acolo. Din anul 2008 am tot solicitat un microbuz şcolar, poate vom fi auziţi în cele din urmă. Elevii fac naveta la şcoala din Tupilaţi fiecare cum poate, cu autouzul ori cu maşini de ocazie.
Rep.: Mai aveţi în derulare un proiect, tot cu finanţare europeană. Şi, din câte ştiu, nu-i singurul. Oferiţi-ne mai multe detalii, vă rog!
P.G.: Primul proiect se referă la promovarea turistică a comunei Tupilaţi şi a localităţilor învecinate. E vorba de pliante şi alte materiale informative cu care ne prezentăm la diverse târguri şi expoziţii, prin care facem cunoscută zona noastră. Toamna trecută am depus un proiect pentru accesarea fondurilor europene destinate încurajării activităţilor turistice în mediul rural. La OJPDRP Neamţ proiectul nostru a fost declarat conform cu normele europene de finanţare. A trecut cu brio şi prima fază a verificărilor făcute pe plan local. Am aflat că proiectul este deja trimis la Iaşi. Banii europeni i-am solicitat pentru construirea unui centru de informare turistică, ce va fi amplasat lângă căminul cultural.
Rep.: Oborul din Tupilaţi şi-a recăpătat faima de altădată. Din câte ştiu e singurul din zona Moldovei autorizat pentru vânzarea de animale vii. Are destui muşterii?
P.G.: Sigur că da. Avem contract cu medicul veterinar, în fiecare sâmbătă când e târg de animale, vine şi face toate verificările necesare, ca să nu fie nici un fel de problemă.
Rep.: Comuna Tupilaţi e o zonă preponderent agrară, de activităţi industriale nici nu poate fi vorba. Cum se face acum agricultură, după ce oamenii şi-au recăpătat pământurile stăpânite din moşi-strămoşi?
P.G.: Pe raza comunei fiinţează 5 asociaţii agricole, aşă că pământul se lucrează pe suprafeţe mari, în sistem asociativ. Oamenii sunt mulţumiţi de arenda primită, mai ales că se dă la timp. Nu sunt probleme sub acest aspect.
Rep.: E greu să fii primar la Tupilaţi? O comună cu oamenii harnici, cu multe pretenţii. Mai ales când este vorba de activitatea celor aleşi în fruntea obştii. Vă întreb pentru că deja aţi „păşit” în cel de al patrulea mandat de primar. Cum şi cu ce i-aţi atras de partea dumneavoastră, de vă sunt mereu alături? Care-i secretul?
P.G.: Nu-i nici un secret, munca este cea care mă menţine în funcţie. Trebuie să fii atent cu oamenii, să-şi faci vreme ca să stai de vorbă cu toţi, să-i ajuţi. Neapărat trebuie să respecţi cuvântul dat, să realizezi ceea ce ai promis. Permanent trebuie să fii preocupat de proiecte, cele care aduc fonduri în comunitate. Aşa poţi face comuna mai frumoasă, mai atractivă pentru potenţiali investitori. Şi nu numai.
Rep.: Prin proiectul integrat de 2,5 milioane euro aţi realizat cele mai mari investiţii din istoria comunei Tupilaţi, fără a cheltui vreun bănuţ din vistieria primăriei. Prin asta aţi crescut mult în ochii oamenilor? Mai cu seamă ai celor care nu credeau că-s posibile aceste realizări.
P.G.: Nu neapărat pentru asta m-am zbătut să obţin finanţarea europeană. Este de datoria mea de primar să fac asta. Mă bucur că am putut să fac ceva pentru comunitate, investiţii durabile, de reală utilitate publică. Cetăţenii se bucurau foarte mult când vedeau că se asfaltează drumul şi că se înalţă clădiri noi. S-au bucurat şi se bucură la fiecare cădere masivă de zăpadă, nu mai au nici o teamă, drumurile sunt imediat desfundate, pentru că avem utilajele noastre, cele cumpărate cu fonduri europene, în cadrul proiectului integrat de 2,5 milioane euro. Bucuria şi mulţumirea lor, înseamnă foarte mult pentru mine.
Rep.: Dacă tot aţi prins „gustul” finanţărilor europene şi naţionale, ce alte proiecte aveţi în atenţie?
P.G.: Avem un proiect pentru asfaltarea drumului comunal Arămoaia- Totoieşti-Tupilaţi, pe o distanţă de 2,3 km. Ne gândim şi la o investiţie mai amplă, cea pentru realizarea alimentare cu apă şi canalizare, proiectul fiind deja întocmit. Voi începe demersurile pentru întocmirea studiului de fezabilitate privind aducţiunea de gaz metan. Dacă nu ne zbatem noi, nu facem nimic, că nu ne pune nimeni „în traistă”…
bravo .este bine ca se poate si ca exista si astfel de edili,ca de puturosi si furaciosi ne-am saturat.ii urez succes in continuare .