* Numele „Ioan“ provine din vechiul nume ebraic „Iohanán“, care înseamnă „Dumnezeu S-a milostivit“* Aproape 2.000.000 de români își aniversează astăzi onomastica
A doua zi după Botezul Domnului, Biserica prăznuiește Soborul Cinstitului și Slăvitului Prooroc Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului, cel care l-a botezat pe Hristos în Iordan.
Prin sobor se înțelege „adunarea poporului în biserică, la cântarea și slăvirea lui Dumnezeu, întru cinstea și lauda marelui Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Celui ce se prăznuiește“ („Viețile Sfinților“).
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron. Prorocul Ioan s-a născut cu șase luni înainte de Iisus, nașterea sa fiind vestită de către Arhanghelul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu a crezut vorbele îngerului, Zaharia va rămâne mut până când va scrie pe o tăbliță numele fiului său, odată ce acesta se născuse.
Sfântului Ioan Botezătorul i-a fost atribuit supranumele de „Înaintemergătorul“, deoarece el este cel despre care Mântuitorul a grăit: „Ce ați ieșit să priviți, în pustie? Oare trestie clătinată de vânt? Dar ce-ați ieșit să vedeți? Oare om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei ce petrec în haine scumpe și în desfătare sunt în casele regilor. Dar ce-ați ieșit să vedeți? Oare prooroc? Zic vouă: și mai mult decât un prooroc“. Și auziți ce spune Cuvântul lui Dumnezeu: „Zic vouă: între cei născuți din femei, nimeni nu este mai mare decât Ioan“ (Luca 7, 24-28).
Semnificația numelui „Ioan“
Potrivit „Dicționarului onomastic creștin“ întocmit de Aurelia Bălan Mihailovici, la baza numelui „Ioan“ stă vechiul nume ebraic „Iohanán“, care, după formație, este un nume teoforic, compus din „Jahve“ (forma scurtă, „Jo“) și „hanan“ care înseamnă „a avea milă“, „a milui“. Așadar, „Ioan“ este un nume providențial, care înseamnă „Dumnezeu S-a milostivit“ desemnând un „om trimis de Dumnezeu“ (Ioan 1, 6); adică pe cel care, încă din pântecele maicii sale, prin săltări, s-a arătat cinstitor de Dumnezeu și plin de har, confirmând spusa îngerului: „Căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea vin, nici altă băutură amețitoare și încă din pântecele mamei sale se va umple de Duhul Sfânt“ (1, 15).
Aceste calități ale Sfântului Ioan se relevă și în momentul întâlnirii Elisabetei cu Maria, când pruncul, auzind salutul Mariei, a săltat în pântecele ei, iar Elisabeta s-a umplut de Duhul Sfânt.
În țara noastră, cultul Sfântului Ioan Botezătorul este foarte răspândit, întâlnindu-se multe biserici și mânăstiri care-i poartă hramul. De asemenea, foarte mulți români poartă numele de Ion, Ioan, Ioana și alte nume derivate (Ionel, Nelu, Ionică, Nică, Ionuț, Onuț, Ionela, Nela, Ionica, Oana etc.), alcătuind cea mai bogată familie onomastică din România. Aproape 2.000.000 de români își aniversează onomastica de Sfântul Ioan. „Răspândirea numelui în toată Europa într-o perioadă relativ timpurie se explică prin faptul că acest nume a fost purtat de mari sfinți, martori ai activității Mântuitorului“, arată Aurelia Bălan Mihailovici, în „Dicționarul onomastic creștin“ (Ed. Minerva, București, 2003, pag. 277).
Sfântul Ioan Botezătorul este cinstit de Biserică prin cele șase sărbători care îi sunt închinate: Zămislirea Sf. Ioan Botezătorul (23 septembrie), Nașterea Sf. Ioan Botezătorul (24 iunie), Soborul Sf. Ioan Botezătorul (7 ianuarie), Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august), Prima și a doua aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul (24 februarie) și A treia aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul (25 mai).
Reprezentând un model de înfrânare, de pocăință, de curățire de patimi prin asceză și rugăciune, Sfântul Ioan Botezătorul nu va înceta niciodată să fie cel care gătește calea ce duce la Hristos.
Irina NASTASIU