Farmacia verde: dracilă

22/09/2017

* Fructele sunt foarte bogate în vitamina C

*Benefică în cazul afecţiunilor hepato-biliare

*În bucătărie dă savoare feluritelor preparate

Dracila este o tufă spinoasă cu frunze căzătoare, de culoare verde deschis, devenind ruginii toamna. Are fructe roșii comestibile, cu gust puternic acrișor.

Dracila dezvoltă niște rădăcini foarte puternice, de un galben intens la interior și galben-maro la nivelul coajei. Aceste rădăcină o ajută să se regenereze, chiar dacă este distrusă. Tulpina este rămuroasă și bine înarmată cu spini cafenii sau galbeni. Frunzele sunt alterne, florile sunt grupate în ciorchini și au culoarea galbenă. Fructul este o bobiţă alungită, comestibilă, cu gust acru, astringent.

Dracila este prezentă mai ales în zonele deluroase, prin tufărișuri, la marginea pădurilor, pe câmp în zonele accidentate. Preferă locurile însorite. Deseori este confundată cu „cătina de gard”,  cunoscută și ca goji european. Între multele denumiri populare sub care este cunoscută dracilă este și cea de „cătină de râu”. Dracilă se deosebeşte de cătină prin fructele ovoide şi culoarea crenguţelor, roşcată la planta tânără.

Este cultivată și ca arbust ornamental sau în loc de gard, datorită spinilor neiertători. Gardul trebuie să fie la o mare distanță de sămănăturile de grâne, căci pe frunzele de dracilă trăiește în timpul iernii ciuperca denumită rugina grâului.

* Dracila în bucătărie

Dracila era cultivată, pe vremuri, în special pentru fructele sale acrișoare conservate sub diverse forme, care erau folosite de-a lungul anului pentru sporirea gustului feluritelor preparate. Sunt extrem de bogate în vitamina C. Din ele se poate face gem, zalatină, dulceață, sosuri pentru carne și vânat, datorită conținutului ridicat de pectină, care întărește gemul imediat ce este luat de pe foc. Frunzele au același gust acid, fiind folosite în alte vremuri în scopuri similare cu cele ale fructelor. Se pot folosi pentru asezonarea cărnii și în loc de salată.

În Orient, în special în Iran, fructele uscate de dracilă sunt folosite în pilaf asemeni stafidelor, dar și pentru sporirea savoarei chiftelelor din carne de miel sau a preparatelor de pasăre.

*Dracilă în farmacie

Pentru uz medicinal se recoltează fructele, frunzele, coaja, rădăcinile și florile din care se prepară infuzie, tincturi, extracte, sirop. Fructele sunt folosite și în alimentaţie, fiind bune pentru dulceaţă și pentru preparate de patiserie.

Substanţe active importante: două substanţe specifice numite barberina și oxiacantina, prezente în scoarţă și rădăcini, acid malic și vitamina C în fructe.

Majoritatea specialiștilor sunt de acord asupra faptului că preparatele pe bază de dracilă acţionează benefic în cazul afecţiunilor hepato-biliare. Extractele de dracilă sporesc de două-trei ori secreţia bilei, sporind și calitatea produselor biliare.

Preparatele din frunze de dracilă măresc contracţiile uterine, fiind indicate și în tratamentul colicilor biliare. Dracila este un agent de regularizare a activităţii gastrointestinale, fiind un bun laxativ și un diuretic eficient. Alte utilizări în terapii medicinale: în cazuri de hepatită, icter, gută, reumatism, varice, hemoroizi, scorbut. În prezent, este tot mai acreditată ideea potrivit căreia un consum moderat și cvasi-permanent de preparate de dracilă ar acţiona în mod preventiv împotriva unor cancere.

Din rădăcină și din scoarță se obține o vopsea vegetală galbenă intensă, potrivită pentru lână, fibre vegetale, chiar și piele.

Tina CONDREA-ZĂPODEANU

 

< Articolul anterior
Idei de afaceri: hreanul

Lasa un comentariu