Unirea Basarabiei cu România, sărbătorită la Colegiul Naţional „Petru Rareş”

27/03/2019

Elevii de la Colegiul Naţional „Petru Rareş” au sărbătorit, ieri, împlinirea a 101 ani de la unirea Basarabiei cu România, printr-un moment artistic adecvat evenimentului. Potrivit organizatorilor, scopul manifestării a fost acela de a aduce în atenţia elevilor importanța acestui eveniment istoric, dar şi de a le insufla acestora sentimentul patriotismului și dragostea față de fraţii noștri de peste Prut.

Activitatea a debutat cu interpretarea imnului naţional, solişti fiind Daria Pintilie (cl. a VIII-a), alături de fraţii Alexandru şi Ştefan Dupu (cl. a X-a B). În continuarea manifestării au luat cuvântul elevii Vlăduţ Scutaru (cl. a XI-a F), care s-a referit la semnificaţia istorică a zilei de 27 martie, şi Octavianus Năstase (cl. a XI-a F), care a dat citirii Declaraţia de Unire a Republicii Democrate Moldoveneşti cu România, votată de Sfatul Ţării de la Chişinău.

Elevii clasei a V-a, coordonaţi de prof. Melania Iliuţă, au susţinut un montaj de versuri ale poeţilor Basarabeni, în încheierea activităţii Viorela Stoian (cl. a XII-a B) interpretând melodia „Maluri de Prut”.

«Evenimentul de astăzi, unirea Basarabiei cu România, se găseşte în cărţile de istorie consemnat ca o dată importantă în istoria ţării noastre. De asemenea, în această perioadă noi asistăm la o intensă dezbatere cu privire la posibilitatea alipirii Basarabiei la patria-mamă. Semnificaţia zilei de azi este deosebită, dacă este făcută de oameni profesionişti. Copiii din ziua de azi pot accede la istorie, doar dacă au nişte dascăli desăvârşiţi. În şcoala noastră au fost copii din Basarabia, care s-au format aici şi apoi au plecat tot la noi în ţară, urmând diferite forme de învăţământ, atât în profil real, cât şi uman. Ca orice român, îmi doresc ca toate teritoriile care au aparţinut odată „României dodoloaţe” să revină la patria-mamă. Depinde de politicieni şi, poate, de aceşti copii care, participând la aceste activităţi, vor putea, în timp, să se încarce de semnificaţia reală a evenimentului şi să militeze pentru ca România să-şi redobândească statutul de ţară cu toate teritoriile în aceeaşi matcă», a subliniat prof. Grigoruţă Oniciuc, directorul Colegiului Naţional „Petru Rareş”.

O unire visată de toţi românii

„Ne-am dorit ca ziua de astăzi să fie marcată şi pe plan literar şi ne-am gândit la câţiva poeţi basarabeni. Ce-i drept, Grigore Vieru a ocupat un loc însemnat, pentru că are poezii emoţionante şi copiilor le-au plăcut. Am selectat poezii cu temă diversă, care să sensibilizeze, să ne facă să ne amintim de Basarabia şi de fraţii noştri de peste Prut”, a spus prof. Melania Iliuţă.

„La începutul anului 1918, armatele ruse care se retrăgeau erau oarecum atrase de spiritul bolşevic, iar Sfatul Ţării, convocat ca urmare a principiului autodeterminării al lui Lenin, a decis să ceară ajutorul armatei române. Românii au intervenit, au restabilit ordinea, şi, fiind oarecum conştienţi de identitatea lor românească, la data de 27 martie/9 aprilie 1918, au decis unirea cu România. Şi în prezent se încearcă aducerea în discuţie a unei posibile unificări, dar ţine de fiecare dintre noi să promovăm această chestiune”, a punctat elevul Vlăduţ Scutaru.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării, organ al Republicii Democratice Moldoveneşti, decidea, cu majoritate de voturi: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechei Moldave, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama ei România”. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918 fiind creată România Mare.

Irina NASTASIU

Lasa un comentariu