*Sunt vizate 14 culturi
Fermierii din sectorul vegetal urmează să primească sprijinul cuplat, alături de subvenția pe suprafață, ca plată directă, începând din 2015. Cu acest bonus asigurat din bani europeni, se speră ca astfel să stimuleze fermierii să investească în anumite culturi agricole care au întâmpinat dificultăți în ultimii ani. Este de aşteptat ca sprijinul cuplat să răstoarne clasamentul celor mai profitabile plante agricole din cultura mare.
Pe lista negociată de Ministerul Agriculturii cu fermierii intră: soia, lucerna, cartoful de sămânță, cartoful timpuriu, sfecla de zahăr, ciuperci, tomate și castraveți pentru procesare, mere şi prune pentru procesare, legumele din sere și solarii, ciperci, hamei şi orez.
*Sprijin cuplat pentru soia
Din anul 2006, suprafețele cultivate cu soia au scăzut considerabil ca urmare a interzicerii cultivării soiei modificată genetic. În prezent, România importă anual circa 500.000 de tone de șroturi de soia, în valoare de circa 200 de milioane de euro, în vederea acoperirii necesarului pentru zootehnia națională. Se apreciază că sprijinul cuplat pentru cultura de soia va duce la menținerea unui anumit nivel al producției și reducerea dependenției ţării noastre de importurile de proteină vegetală.
Anul viitor se estimează că suprafața cultivată cu soia va fi de 79.800 de hectare. Sprijinul cuplat la soia va fi de 325 de euro/ha în 2015, urmând să crească cu câte 10 euro în fiecare an, până în 2020 când se va aloca suma de 375 euro/ha.
* Lucernă
Imediat după 1990, au scăzut foarte mult şi suprafeţele cultivate cu lucernă. Asta în condţiile în care lucerna reprezintă cea mai ieftină sursă de proteină pentru animalele erbivore. În România se mai cultivă în prezent doar 344.000 de hectare de lucernă, aproape în totalitate fără irigații. Se apreciază că extinderea suprafețelor va contribui la reintroducerea liniilor tehnologice de uscare-granulare a lucernei. Pentru 2015 se estimează că suprafața cultivată cu lucernă va fi de 344.300 de hectare.
Sprijinul cuplat pentru lucernă va fi de 55 de euro/ha în 2015, urmând să crească cu câte 10 euro în fiecare an, până în 2020 când va ajunge la 100 euro/ha.
* Mazăre și fasole boabe pentru industrializare
Mazărea şi fasolea boabe sunt la mare căutare, numai că nu se cultivă pe suprafeţe mari. Cele care să asigure siguranţă în privinţa obţinerii unor cantități de mazăre boabe proaspătă care să asigure aprovizionarea constantă a fabricilor românești de conserve.
Pentru anul 2015 se estimează că suprafața cultivată cu mazăre și fasole boabe pentru industrializare va fi de 1.000 de hectare la nivel național.
Sprijinul cuplat pentru mazăre și fasole boabe pentru industrializare va fi de 180 de euro/ha, urmând să crească cu circa 10 euro pe an până în 2020 când va atinge nivelul de 225 euro/ha.
* Cânepă
Până în 1990, în România se cultivau 60.000 de hectare cu cânepă pentru fibră. În prezent, suprafețele s-au redus extrem de mult. Aprope că nu mai putem vorbi de această cultură. Ca să nu mai vorbim de sectorul de procesare. Rând pe rând s-au închis toate topitoriile de in şi cânepă din ţară. Acum s-a ajuns la concluzia că există nevoia încurajării sectorului de cultivare a cânepei ca o alternativă la speciile cerealiere.
Astfel că, pentru anul viitor, se estimează că suprafața cultivată cu cânepă să fie de 840 de hectare. Sprijinul cuplat la cânepă va fi de 194 de euro/ha în 2015, urmând să crească cu câte 10 euro în fiecare an, până în 2020 când se vor da 240 euro/ha.
* Sămânța de cartof
La cultura cartofului pentru sămânţă, suprafețele agricole au scăzut dramatic. Iată datele: de la 6.440 de hectare în 1999 la 2.620 de hectare în 2007, ajungându-se la 305 hectare în 2013. Scăderea este cauzată de costurile mari de producție de 2,75 de lei/kg pentru materialul clonal și de 1,53 lei la clasa A certificată.
Se estimează că suprafața cultivată cu cartof de sămânță în 2015 va fi de 840 de hectare. Sprijinul cuplat la sămânța de cartof va fi de 960 de euro/ha în 2015, urmând să crească anual până în 2020, când se vor aloca 1.005 euro/ha.
* Cartoful timpuriu
Fermierii se plâng că, în ultima vreme, cultura cartofului timpuriu este costisitoare, foarte sensibilă la boli și dăunători. Cultivându-se pe suprafețe fărâmițate, există tendința renunțării la această cultură, iar susținerea propusă va contribui atât la asigurarea din producția internă a cartofilor timpurii la prețuri accesibile și va putea compensa și pierderile cauzate de perioada scurtă de valorificare.
Pentru anul 2015, se estimează că suprafața cultivată cu cartof timpuriu va fi de 30.300 de hectare. Sprijinul cuplat la sămânța de cartof va fi de 700 de euro/ha în 2015, urmând să crească anual până în 2020, când va atinge valoarea de 745 euro/ha.
* Sfecla de zahăr
După o scăderea acentuată, acum cultura de sfeclă de zahăr urmează o tendinţă ascendentă, ca suprafeţe ocupate. Asta după ce s-a constat că trebuie încurajată menținerea în cultură a sfclei, în vederea realizării cotei alocate României. Motiv pentru care este nevoie de stimularea fermierilor pentru extinderea suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr.Mai ales că s-a obţinut menţinerea cotei de zahăr până în anul 2017. În prezent, necesarul de consum al României este de circa 500.000 de tone de zahăr/an.
Se estimează că, anul viitor, suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr îva fi de 29.300 de hectare. Sprijinul cuplat la sămânța de cartof va fi de 600 de euro/ha în 2015, urmând să crească anual până în 2020, când se va aloca suma de 645 euro/ha.
* Tomate și castraveți pentru procesare
De anul viitor, legumicultorii vor fi stimulați să mențină suprafețele cultivate cu roșii și castraveţi pentru procesare. Aceste două tipuri de legume presupun costuri ridicate de producție într-o piață concurențială. Mai mult, după eliminarea plăților tranzitorii, din 2012 s-a simțit o reducere a suprafețelor cultivate. Prin spijinirea culturilor de roșii și castraveți în câmp se va asigura și materia primă în industria de conserve, păstrându-se locurile de muncă din această ramură importantă.
Pentru 2015, se estimează că suprafața cultivată în câmp cu roșii va fi de 1200 de hectare, în timp ce la castraveții pentru procesare se estimează o suprafață de 800 de hectare.
Sprijinul cuplat la tomatele pentru procesare va porni de la 1.400 de euro/ha, în timp ce la castraveții de procesare, de 500 de euro/ha, sumele urmând să crească anual până în 2020.
* Legumele din sere și solarii
Costurile mari pe care le implică producția de legume în spații protejate au condus la o scădere a suprafețelor agricole de acest tip. Este motivul pentru care, acum, se dorește acordarea unei susțineri financiare care să asigure aprovizionarea pieței cu legume din producția internă utilizând semințe certificate din soiuri și hibrizi autohtoni. Acest sprijin cuplat se adresează inclusiv fermelor de familie și tinerilor fermieri.
Anul viitor se estimează că suprafața de sere va ajunge la 380 de hectare, în timp ce la solarii s-a prevăzut un sprijin pentru 3.100 de hectare.
Sprijinul cuplat la legumele din sere va porni de la 6.200 de euro/hectar, în timp ce la solarii, sprijinul cuplat va fi de 3.000 de euro/ha, urmând să crească anual până în 2020.
* Mere și prune pentru procesare
La ora actuală, structura plantațiilor pomicole existente în România ne arată că mai mult de jumătate dintre acestea sunt îmbătrânite, în declin cu potențial productiv redus. Context în care se impune susținerea producției către industrie pentru compensarea pierderilor cauzate de calitatea fructelor din aceste plantații.
Se estimează că suprafața de livezi cu mere pentru procesarer ce va primi sprijin în 20125, va fi de 500 de hectare, în timp ce la prunele pentru procesare, suprafața va fi de 1.000 de hectare.
Sprijinul cuplat mere și prune pentru procesare va porni de la 300 de euro/hectar, urmând să crească anual până în 2020.
* Ciuperci
Cultivarea ciupercilor este un sector care nu a beneficiat de susținere pe pilonul I. Se știe că pentru această cultură sunt costuri mari pentru materia primă, adusă din import. Sprijinul cuplat pentru ciuperci va stimula producția în așa fel să se poată acoperi necesarul intern pentru consum. Totodată, afacerea cu ciuperci este practicată de multe ferme de familie și poate fi un stimulent pentru tinerii fermieri. Sprijinul cuplat la ciuperci va fi de 100.000 de euro/ha în 2015, urmând să crească cu câte 10 euro în fiecare an, până în 2020.
Tina CONDREA
