*Din păcate, cânepa a devenit dintr-o plantă textilă cu multimple întrebuințări, o plată textilă de colecție!
*La SCDA Secuieni au fost create, omologate și brevetate 8 soiuri de cânepă monoică
*Două medalii de aur la ”Euroinvent 2016”: pentru soiul de cânepă energetică „Rața” și pentru tehnologia de cultivare a cânepii monoice după metoda SCDA Secuieni.
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni a organizat „Ziua Cânepii 2016”, cea de a doua ediție. O manifestare de înaltă ținută științifică dedicată exclusiv unei foarte importante plante textile, care este cânepa monoică. Evenimentul este la început drum, iar conducerea SCDA Secuieni vrea să-l permanentizeze, să devină o tradiție.
Din inițiativa și în organizarea SCDA Secuieni, aici și-au dat întâlnire reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, prin persoana dr. ing. Viorica Boboc, care este și membru în Consiliul de Administrație la această uinitate. Conducerea Academiei Științe Agricole și Silvice a fost reprezentată de doi vicepreședinți. prof. dr. Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, și prof. dr. Mihai Nicolescu.
A fost prezentă la SCDA Secuieni și conducerea Institului Național Protecția a Plantelor București, în frunte cu directorul Florica Constantinescu și dr. ing Carmen Mincea. Au venit la Secuieni reprezentanți ai stațiunilor de cercetare-dezvoltare agricolă de la Turda, Lovrin, Brăila și Perieni-Vaslui. O prezență emoționantă a fost cea a unei reputate familiei de cercetători: dr.in Constantin Timircaziu și soția sa Eliza. Dr. ing. Timicaziu a fost director de la înființarea SCDA Secuinei în anul 1962 și până în 1990. Practic, soții Timircaziu au fost fondatorii acestui lăcaș de cercetare agricolă. N-a lipsit nici Viorel Leș, fostul inginer șef al stațiunii, chiar de la înființarea ei. Alături a fost dr. ing. Ioan Măzăreanu, fost cercetător științific gradul I în cadrul grupului de cercetare privind tehnologiile de cultură a cartofului, fost director la SCDA Secuieni în perioada 1990-1997.
S-a alăturat reuniunii științifice de la SCDA Secuieni și dr. Elvira Gille, directorul Centrului de Cercetări Biologice „Stejarul” Piatra Neamț. Au participat la manifestarea de la SCDA Secuieni decidenți de nivelul județelor din estul țării. Au fost prezenți la eveniment și reprezentanți ai Academiei Oamenilor de Știință din România-Filiala Piatra Neamț, reprezentată de dr. etnograf Elena Florescu și dr. chimist Antohi. O notă aparte, o „pată de culoare” a fost dată de meșteri populari, cei care s-au aplecat asupra tradiției de prelucrare a fibrelor din cânepă. Firește, de la manifestarea științifică de la SCDA Secuieni nu puteau lipsi fermierii, actuali cultivatori de cânepă, dar și viitori cultivatori.
Omagiere Petre Aurelian
De la prima ediție s-a stabilit ca, la fiecare manifestare științifică și de popularizare a rezultatelor pe care le va organiza SCDA Secuieni, să se prezinte și un film de evocare a activității și personalităților din domeniul agricol. Acum a fost evocat un om de seamă al agriculturii românești: Petre.S. Aurelian, om politic, economist, inginer agronom, publicist, membru al Academiei Române . Ilustru specialist în agronomie, preşedinte al Academiei Române, Petre S. Aurelian a ocupat funcţii importante în stat. A fost prim-ministru al României, ministru în numeroase portofolii, primar al Capitalei, preşedinte al Senatului şi al Adunării Deputaţilor.
A urmat o vizită în loturile demonstrative cultivate cu soiuri de cânepă monoică obținite la Secuieni. Adevărul e că, în urma acțiunilor de popularizare și de promovare pe care colectivul de cercetători ai SCDA Secuieni le-a întreprins an de an, suprafețele cultivate cu cânepă au mai crescut. La nivelului lui 2016 cânepa ocupă în jur de 2000 hectare pe întreg teritoriul României. Ceea ce este foarte puțin față de posibilitățile de care dispune țara noastră, față de zestrea genetică de care dispune unitățile de cercetare-dezvoltare agricolă. Dar mai ales față de potențialul extraordinar pe care îl are această plantă tenhică: cânepa. Plantele tehnice sunt cele care generează locuri de muncă!
Dr.ing. Elena TROTUȘ, directorul SCDA Secuieni:
”La noi, cercetările din domeniul ameliorării și tehnologiilor de cultivare a cânepii au continuat, s-au diversificat și s-au obținut și rezultate remarcabile”
„Ne-am reunit aici pentru ca, împreună, să contribuim la reînvierea specificului agriculturii românești, cel de atunci când cânepa ocupa un loc bine meritat în structura culturilor. Atunci când în România se cultivau peste 60.000 hectare de cânepă și ocupa, pe plan mondial, locul IV la exportul de produse din cânepă. Prin astfel de manifestări, dorim să promovăm și să extindem în agricultura României soiurile autohtone de cânepă monoică. Dorim să promovăm și să extindem în agricultura României tehnologiile specifice de cultivare a cânepii monoice, pentru sămânță și pentru firbră. Numai așa cânepa își va reintra în drepturile care le avea în țara noastră înainte de anii 1989, când numai pentru tulpini și fibră se cultivau anual cu cânepă peste 40.000 hectare, la care se mai adăugau și peste 20.000 ha pentru sămânță. Dacă ar fi să facem o comparație între situațiile privind suprafețele cultivate cu cânepă înainte de 1989 și cele de acum, vedem cât de mult a scăzut această cultură. La nivelul anului 2012, în întreaga Românie, s-au cultivat numai 23 ha de cânepă, amplasate la cele două unități de profil, de la Secuieni și Lovrin. Așa stând lucrurile, suntem îndrepățiți să afirmăm că această specie- cânepa – a devenit dintr-o plantă textilă cu multiple întrebuințări, o plată textilă de colecție!
Chiar dacă au scăzut drastic suprafețele ocupate cu cânepă, cercetările din domeniul ameliorării și tehnologiilor de cultivare a cânepii, la SCDA Secuieni, au continuat, s-au diversificat și s-au obținut și rezultate remarcabile. Rezultate care pot fi cuantificate în crearea, omologarea și brevetarea a 8 soiuri de cânepă monoică, soiuri cu destinație mixtă: pentru fibră și pentru sămânță. Mai nou, cel de al optulea soi, omologat în martie 2016, sub denumirea de soiu „Rața”, este un soi de cânepă energetică.
În domeniul tehnologiilor s-au elaborat, s-au omologat și brevetat tehnologii specifice de cultivare a cânepii monoice pentru sămânță și pentru tulpini. De asemenea, s-au elaborat și omologat metode de analiză a calității plantelor de cânepă, dar și metode de îmbunătățire a tehnologiilor de cultivare a cânepii, în scopul creșterii pretabilității acestei culturi la recoltarea mecanizată”.
* EUROINVENT 2016: două medalii de aur pentru SCDA Secuieni!
La Târgul Internațional al Cercetării Ștințifice EUROINVENT 2016, la care au participat 42 de state, SCDA Secuieni a obținut două medații de aur. Pentru ce anume, ne spune dr. ing. Elena Trotuș: ” Este vorba de medalia de aur acordată pentru ultimul soi de cânepă monoică omologat și brevetat la noi, soiul „Rața”. Cea de doua medalie de aur s-au acordat pentru tehnologia de cultivare a cânepii monoice după metoda SCDA Secuieni. Aceste rezultate remarcabile obținute la SCDA Secuieni nu ar fi fost posibile fără aportul, implicarea, pasiunea și devotamentul dr. ing. Constantin Găucă, cercetătări științific gradul I, cel care a fondat Laboratorul de ameliorare și tehnologii pentru cânepă. Eu consider, și o spun de fiecare dată, că este „părintele” la 8 soiuri de cânepă monoică, cel care a activat în cadrul unității noastre până în martie 2016, când s-a pensionat. Și cu această ocazie îi mulțumesc pentru tot ceea ce a făcut, îi mulțumesc pentru rezultatele obținute și pentru faptul că rezultatele obținute în acest domeniu de cercetare au contribuit și contribuie la creșterea prestigiului unității noastre în rândul celorlalte stațiunui de cercetare agricolă.
Înainte de a pleca la pensie, domnul dr.ing. Constantin Găucă s-a gândit la viitorul cânepii monoice, s-a gândit la continuarea activității de cercetare a laboratoului, la diversificarea tematicii de cercetare. De aceea a format un tânăr cercetător care va continua ceea ce s-a început la SCDA Secuieni, în persoana dr. ing. cercetător științific gradul III, Diana Lorena Popa, preluând întreaga tematică de cercetare. Diana a lucrat împreună cu domnul dr. ing. Constantin Găucă din anul 2013. Sigur, Diana Lorena Popa cunoaște în amănunt toate problemele laboratorului, s-a implicat în popularizarea rezultatelor, a participat la multe manifestări științifice. Amintesc aici de participarea sa la Tîrgul Internațional al Cercetării Științifice „Euroinvent 2016”, unde s-au obținut două medalii de aur.
Pentru viitor, preocupările Laboratorului de ameliorare a cânepii monoice sunt foarte diversificate. În domeniul ameliorării, colectivul își propune să creeze și să omologheze noi soiuri de cânepă monoică, soiuri cu perioadă scurtă de vegetație, deci ultraprecoce, care să poată fi însămânțate în culturi succesive. Soiuri de cânepă monoică a căror semințe să aibă un conținut ridicat în ulei, soiuri de cânepă monoică cu bobul mare.”
*prof. dr. Valeriu Tabără, vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice:
„Cânepa care a fost pusă la zid! Nu numai planta a fost pusă la zid, ci și oamenii care lucrau cu ea”…
„Vă vorbesc în calitatea celui care de peste 40 de ani lucrează în domeniul ameliorării cânepii. Mă bucur și felicit colegii de la SCDA Secuieni pentru că au continuat programul de cercetare pentru cânepa care a fost pusă la zid! Nu numai planta a fost pusă la zid, ci și oamenii care lucrau cu ea! Dar n-am renunțat niciodată la ceea ce a însemnat partea științifică a acestei activități, la ceea ce însemna importanța cânepii pentru economia națională.
Declinul acestei plante-cânepa- a pornit de la însușirea unor lucruri care erau comandate. A se vedea cum a ieșit Legea 43, care de fapt este o traducere a unei recomandări ONU, fără a se face o distincție clară între producerea, traficul și consumul de droguri. A fost preluat greșit întreg acel text și, cu toate intervențiile făcute de noi, nu s-a schimbat nimic.
Cânepa are importanța ei, a creat o anumă cultură de neam. Dacă ne întoacem în timp, vom constata că foarte multe dintre marile manifestări culturale au în centrul lor cânepa. Această plantă este generatoare de cultură pentru eternitate. La această dată, cânepa este nominalizată în literatura de specialitate cu peste 25.000 de utilizări. Puține plante sunt cu o folosință atît de diversificată. A fost primul analgezic folosit în operațiile chirugicale din China antică. Ca să nu mai vorbim de evoluția ulterioară a cânepii, despre importanța ei în economia oricărei țări. Din păcate, cânepa a fost băgată într-o bătălie nedreaptă. S-a vorbit despre ea că ar fi o plantă psihotropă, un drog. Fals! Am metri cubi de documente care dovedesc acest lucru!
Vreau să felicit colegii de la SCDA Secuieni, pentru că au realizări excepționale. La Stațiunea de Lovrin am păstrat cânepa dioică. Acolo, în decurs de 125 de zile, s-a ajuns la producții de 16 tone de masă uscată. Cânepa este o plantă textilă de excepție, ca și calități. La fel și în domeniul energetic. Celuloza din cânepă este de puritare și de o valoare excepționale. Vă spun pentru ce a fost cultivată cânepa în Franța și Germania. Din fribra de cânepă, francezii produceau hârtia pentru bagnote, pentru franci. Este una dintre cele mai fine tipărituri. Și astăzi, în Franța, cânepa se folosește în această activitate.
La noi, nu i se dă atenția cuvenită cânepii. Vorbim de paie, de salcie energetică. Paiele trebuie să mergă în sol, ca să refacă raportul de carbon/azot, nu să fie primite ca materie primă energetică! Toate producțiile care au ca țină obținerea de materii prime pentru industrie, mai ales energetică, ar trebuie să se orienteze spre cultura de cânepă. Un kilogram de tulpini este egal cu un litru de motorină, ca putere energetică. De aceea felicit colegii de la SCDA Secuieni pentru că au creat special un soi cu destinație energetică. Să sperăm ca acei care decid astăzi și în viitor pentru țară, vor avea în vedere aceste chestiuni. Că altfel, iarăși ne lăsăm deoparte…
Să ne folosim de materialele pe care le avem la dispoziție, nu trebuie să le creăm noi. S-au făcut eforturi enorme ca să se păstreze baza de cercetare. Felicit colegii mei din cercetare pentru că au păstrat ceea ce s-a creat până acum.
Cânepa are viitor. Așteptăm ca să ieșim de sub această presiune. Să dezvoltăm un domeniu care a oferit elemente de identitate neamului nostru. Nu este vorba de doar de o simplă producție de cânepă. Ea are mult mai multe valențe, unele mai nou descoperite. Uleiul de cânepă este extrem de valoros, are cel mai mult raporta omega 3 și 6, la fel ca și cel de somon.”
*dr.ing. Viorica BOBOC, reprezentantul Ministerului Agriculturii:
„Colectivul de SCDA Secuieni merită toate felicitările pentru curajul cu care inițiază astfel de lucrări, într-un domeniu care a creat atâtea dispute în ultima perioadă. Un sector care poate să progreseze pe viitor, pentru că poate să contribuie la dezvoltarea unor domenii foarte importante, cum este cel al sănătății. Nu în ultimul rând și al sănătății mediului.
Doresc să felicit colectivul de la SCDA Secuieni pentru ultimele rezultate pe care le-a obținut în domeniul științific, nu numai pe plan național, ci și pe plan internațional. Colectivul de la SCDA Secuieni merită felicitări și pentru faptul că, de mai multă vreme, susține și formează tineri cercetători. După cum se știe, cercetarea cu greu mai poate fi susținută astăzi. Deși ar trebui mult mai bine finanțată, pentru că este un domeniu strategic pentru economia românească.
Vă doresc succes în continuare și vă recomand să organizați astfel de evenimente la nivel internațional. Pentru că rezultatele obținute la SCDA Secuieni sunt de acest nivel.”
Tina CONDREA-ZĂPODEANU
Foto: Sorin PRUTEANU