Când vine vorba de fertilizanți, agricultura ecologică ridică probleme mari. Nu și grădinarilor cu vaste cunoștințe despre chimia și biologia solului. Ei știu că au la îndemână fertilizați naturali, care nici nu sunt foarte scumpi. Unii nu costă nimic! Este vorba de cenușa obținută în urma arderii lemnelor, care poate fi utilizată ca îngrășământ natural pentru solul din grădină, întrucât conține o mulțime de substanțe hrănitoare care pot completa carențele de vitamine și minerale. Cenușa este o sursă excelentă de calciu, potasiu, fosfor și, alcalină fiind, poate fi folosită pentru a echilibra nivelul de aciditate din sol. Pentru solul din grădină cea mai bună cenușă este cea obținută în urma arderii lemnului natural. Pentru a avea o cantitate suficient de mare de cenușă pentru fertilizarea solului, este bine să fie colectată toată cantitatea obținută în timpul iernii. Specialiștii spun că cel mai bun recipient pentru depozitarea cenușii este unul din metal.
*Nu toată cenușa-i bună de îngrășământ!
Bucățile de lemn vopsit sau lăcuit pot fi arse, dar cenușa obținută nu este benefică pentru sol, deoarece conține substanțe chimice care pot afecta creșterea plantelor. Atenție! Chiar și cenușa rezultată în urma arderii cărbunilor pentru grătar poate avea efecte nocive asupra plantelor, de aceea specialiștii spun că nu ar trebui să o aruncați la întâmplare pe pământ. Ca fertilizator se poate folosi numai cenușa care a rezultat din arderea lemnelor, a diverselor plante și materiale naturale. Nu se folosește cenușa obținută din arderea unor produse toxice, a plasticurilor și a cărbunilor. Cenușa care rezultă în urma arderii lemnelor, paielor, cocenilor, tulpinilor de floarea soarelui conține o însemnata cantitate din substanțele nutritive. De regulă, plantele tinere dau mai multă cenușă decât plantele bătrâne.
*Cenușa se împrăștie primăvara
Perioada propice pentru utilizarea cenușii în gradină este primăvara, înainte de plantarea legumelor sau a florilor, pentru ca substanțele nutritive să aibă timp să fie absorbite de sol. Experții spun că împrăștierea cenușii pe pământul din grădină ar trebui realizată într-o zi în care nu se anunță ploi, întrucât apa de ploaie spală cenușa, iar eforturile de a fertiliza solul sunt în zadar.
Cenușa poate fi un ingredient prețios și în grămada de compost din grădină, întrucât contribuie la reglarea pH-ului acestuia, în special dacă s-a adăugat o cantitate ridicată de ingrediente acide, precum resturile de fructe. Pentru a obține efectul scontat, nu este nevoie de o cantitate mare de cenușă, ci trebuie presărat un strat fin pentru a îmbogăți grămada de compost. Fiind alcalină, cenușa poate înlocui cu succes varul stins sau nestins, folosit la corectarea solului acid din grădină.
Cenușa se poate folosi cu încredere la culturile de rucola, lavandă, broccoli, rozmarin, roșii, rădăcinoase, cartofi, varză, zarzavaturi. Cenușa priește și tufelor de zmeur și căpșunilor, plantele vor fi ferite astfel de problemele cauzate de dăunători.
Există plante care nu tolerează acest tip de îngrășământ. Evitați să împrăștiați cenușa peste semințele care germinează! Cenușa se presară în jurul bazei plantelor. Pe lângă faptul că acționează ca un îngrășământ natural, cenușa va proteja plantele de atacul dăunătorilor, în special de cel al larvelor care rod rădăcinile.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU