* În Neamţ, suprafeţele „bat” acum spre 2300 ha
În ultima vreme, şi în agricultura nemţeană s-a înregistrat o schimbare de optică a fermierilor faţă de structura culturilor. Treptat – treptat scad suprafeţele ocupate cu cereale păioase în favoarea planelor tehnice. Cu paşi mici, dar schimbarea se face! Oricum, la ora actuala, adunate, suprafeţele cultivate cu cereale păioase şi porumb sunt foarte mari. Aceste culturi ocupă mai mult de jumătate din totalul terenurilor arabile, la nivelul judeţului Neamţ.
În ultimii ani au crescut suprafeţele cultivate cu plante tehnice. Vorbim aici de rapiţă, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, chiar şi de soia. Cea nemodificată genetic! „Soia este o cultură foarte rentabilă, este de părere Mihai Cojoc, inginer la Direcţia pentru Agricultură Neamţ. Este o cultură foarte bună. De când nu ne-a mai dat voie să cultivăm soia modificată genetic, soia a fost lăsată pe planul doi. Fermierii sunt conştienţi de importanţa culturii de soia, ca atare, an de an îşi propun suprafeţe mai mari. Dacă acum vreo 3-4 ani suprafeţele cultivate cu soia nemodificat genetic era sub mia de hectare, acum a trecut cu mult de 2000 ha. După recoltare, soia lasă terenul bogat în azot, este o bună premergătoare pentru grâu şi celelalte culturi de toamnă. Ca atare, fermierii se orientează spre lucruri bune. E un lucru bun!”
Anul trecut, în judeţul Neamţ, au fost cultivate peste 1500 ha, iar previziunile pentru acest an sunt de aproape 2300 ha.
Soia-o cultură controversată şi mult discutată!
După aderarea României la Uniunea Europeană, s-a interzis cultivarea soiei modificate genitic şi în ţara noastră. De atunci şi, mai ales în ultima vreme, discuţiile pro şi contra cultivării soiei modificate genitic sunt tot mai aprinse. Cine are dreptate, numai secialiştii din domeniile agricol, alimentar şi al sănătăţii ar trebui să-şi spună părerea. Una avizată!
Până atunci, soia modificată genetic rămâne o cultură controversată şi mult prea mult discutată. Foarte vehement în afirmţii este Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară – Romalimenta. Punctul său de vedere a fost exprimat într-o dezbatere organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti: „România ar trebui să interzică importurile de soia modificată genetic, atâta timp cât agricultorului român i s-a interzis prin legislaţia europeană cultivarea acesteia. De ce suntem obligaţi să importăm soia modificată genetic, iar agricultorului român îi este interzis să cultive soia modificată genetic şi se spune că este dăunătoare sănătăţii consumatorului. Dacă produsele modificate genetic reprezintă un pericol pentru sănătate, trebuie să fie interzise importurile de produse modificate genetic, iar dacă se consideră că plantele modificate genetic nu sunt dăunătoare sănătăţii, trebuie să fiu lăsat să le cultive. România are un potenţial uriaş la culturile de soia. La ora actuală, României i s-a creat, la nivelul Uniunii Europene, un dezavantaj major, prin interdicţia de a cultiva soia modificată genetic. România a fost un mare producător de soia în Europa, iar costurile de producere sunt net superioare ca avantaje, faţă de costurile la soia de import”, şi-a continuat pledoaria Sorin Minea.
România a pierdut în ultimii 7 ani peste un miliard de euro pentru că nu a cultivat, dar a importat soia modificată genetic. Potrivit statisticilor, în Europa se importă anual circa 40 de milioane de tone de produse modificate genetic, iar în Romania intră peste 500.000 de tone, în special porumb şi soia. Circa 97% dintre produsele modificate genetic devin furaje şi sunt consumate de porci, vaci sau păsări. România cultiva înainte de aderare în jur de 180.000 de hectare de soia, inclusiv modificată genetic, în timp ce anul trecut suprafaţa cultivată a fost de numai 77.000 de ha, de pe care s-a obţinut o producţie de 98.000 de tone. Producţia medie în România este de sub 2 tone, în schimb în Austria s-au obţinut şi 6,3 tone la hectar. Importurile României de soia totalizează anual 500.000 tone şi sunt în valoare de 200 de milioane de euro.
Tina CONDREA