Compostul este un îngrășământ natural extrem de valoros. Metoda clasică de producere implică utilizarea unei game variate de materiale: crengi, frunze, pământ, resturi vegetale, resturi de plante, buruieni și bălegar. Combinația are nevoie de o perioadă lungă de timp pentru a se transforma într-un îngrășământ numai bun de utilizat în grădină. Este metoda clasică, numită în limbaj de specialitatea „compost la rece“ și este un proces lent ce durează între 6 și 12 luni, uneori chiar mai mult.
Mai nou a apărut modalitatea rapidă de obținere a compostului numită și „compost fierbinte“ și prezintă avantajul că distruge semințele de buruieni și germenii patogeni care provoacă bolile, iar descompunerea materiei organice duce la formarea unui compost foarte fin.
*Materiale și „activatori“ de compost
La compostarea rapidă se folosesc materiale uscate, bogate în carbon, așa cum este rumegușul, cartonul, frunzele uscate, paiele, crengile și alte materiale lemnoase sau fibroase care putrezesc foarte încet. În procesul de compostare sunt incluse și materiale umede, bogate în azot și apă, precum iarba verde, resturile de fructe și legume, balegă, găinaț, plantele bogate în frunze, care putrezesc foarte rapid.
Se amestecă „ingredientele“ pentru compostare, așezându-se alternativ straturi de materie uscată și de cea umedă. După asta este recomandat să uzi grămada de compost foarte bine, până la saturare. Poți pune „activator“ în mijlocul grămezii de compost, pentru a porni mai repede procesul de compostare. Ca „activatori“, poți folosi tătăneasă, urzici, coada șoricelului, pește, urină sau compost vechi.
Din prima zi în care ai așezat grămada de compost și până în ziua a patra nu se umblă deloc la grămadă.
*Pașii de urmat, până în ziua 18
În ziua a patra se întoarce grămada de compost în așa fel încât părțile care au fost în exterior să fie acum în interior. Trebuie să te asiguri în permanență că grămada de compost este suficient de umedă, iar pentru asta trebuie să iei o mână de materiale și să le storci, în mod normal ar trebui să curgă măcar o picătură.
Grămada de compost ar trebui să atingă temperatura maximă în aceste zile. Cel mai bine este să folosești un termometru pentru compost sau un termometru de bucătărie.
Temperatura optimă este între 55-65°C, la care în compost se dezvoltă o bacterie anaerobă, ușor de depistat datorita culorii albe. Întoarce grămada de compost la fiecare două zile pentru a preveni supraîncălzirea. Dacă grămada de compost începe să scadă rapid în înălțime, atunci este prea mult azot în compost. Ca să grăbești încălzirea grămezii, poți adăuga în grămadă o mână de făină de oase sau făină de sânge. Când compostul se încinge prea tare, miroase urât și scade rapid în înălțime, din cauza proporției prea mari de azot. Atunci trebuie să încetiniți procesul prin adăugarea de rumeguș.
Când râmele își fac apariția, este semn că procesul s-a terminat, compostul este gata, bogat în nutrienți, numai bun de folosit în grădină. Compostul obținut este de culoarea maro închis, bine mirositor.
Grămada de compost se amplasează într-un loc din grădină unde este protejată de prea mult soare sau de prea multă ploaie, astfel încât să eviți pericolul de uscare sau de suprasaturare cu apa. Lăsă destul spațiu în jurul grămezii, în așa fel încât să ai loc pentru toate operațiunile necesare pentru a o întoarce.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU