Participanţilor le-a fost analizată evoluţia stării psihice pe parcursul a şapte ani de zile, timp în care perioadele de secetă au însumat până la 32 de luni.
Rezultatele studiului au arătat că, dacă asupra locuitorilor din mediu urban seceta prelungită nu a avut niciun efect de ordin psihic, în cazul locuitorilor din mediu rural s-au observat apariţii tot mai dese ale stărilor de stres şi evoluţii negative ale stării psihice.
Autorii studiul sunt de părere că această diferenţă majoră între efectele asupra locuitorilor din mediul rural şi a celor din mediul urban se explică prin faptul că persoanele din prima categorie sunt mult mai dependente de mediul încojurător, atât din punct de vedere social, cât şi economic, mai ales având în vedere că majoritatea acestora depind financiar, în mod direct sau indirect, de producţia agricolă.
*Agricultorul joacă totul pe o carte: condiţii meteo favorabile!
Normal să fie aşa din moment ce, în cele mai multe cazuri, cele necesare traiului omului de la ţară sunt asigurate de pe bucata lui de pământ. Sau a altora. Dacă plouă, au ce pune pe masă. Dacă nu, vai de ei! La oraş, ploaia interesează doar pentru a lua sau nu umbrela. Cele necesare traiului le găsesc pe tarabe ori în galantare. Nu în grădină, că n-au.
La fel se pune problema şi în cazul investitorilor din agricultură, a marilor fermieri. Ei joacă totul pe o carte! Adică pe condiţii meteo favorabile. Bagă foarte mulţi bani în pământ, pe care vrea să-i rodească. Adică să-i sporească. Seceta, dar şi alte capricii ale vremii, îi poate baga în faliment! E normal ca să fie mereu cu ochii pe cer. Voit, se lasă stresat de starea vremii…
În concluziile cercetării, se mai precizează că starea psihică a locuitorilor din mediul rural este influenţată mai degrabă de prelungirea perioadei de secetă decât de intensitatea ei.
Tina CONDREA