* Sindicaliştii din Sănătate atrag atenţia că, potrivit Raportului, serviciile medicale pe cap de locuitor sunt cel mai prost plătite comparativ cu situaţia din restul ţărilor UE
Reprezentanţii sindicatului Solidaritatea Sanitară susţin că un raport al Comisiei Europene, dar publicităţii săptămâna trecută, confirmă justeţea solicitărilor lor privind creşterea sumelor alocate Sănătăţii până nu e prea târziu. Deja ţara noastră ocupă, potrivit Raportului, penultimul loc în Europa în privinţa speranţei de viaţă, pe fondul subfinanţării sistemului Sanitar.
România ocupă locuri fruntaşe în Europa la boli care au directă legatură cu nivelul de trai scăzut: tuberculoza, bolile parazitare, anemia. Mortalitatea infantilă, un alt indice al sărăciei, este, de asemenea, cu mult peste media europeană. În spitale ajung în stare gravă bolnavi care nu au avut bani pentru tratamente, oameni cu imunitate scăzută din cauza proastei alimentaţii, ori care pur şi simplu au fost programaţi să aştepte o lună, chiar două pentru o consultaţie la un medic specialist, din cauza penuriei de medici şi a fondurilor insuficiente alocate prin contractele cu Casa de Sănătate.
„Un raport pe tema eficienței sistemelor de sănătate din Europa, publicat săptămâna aceasta de Comisia Europeană, dezvăluie amploarea tragediei în care se află România: penultima țară din Uniune în ceea ce privește speranța de viață a cetățenilor datorită faptului că alocă cei mai puțini bani pentru servicii medicale curative din toată Europa. Datele studiului confirmă justețea unei solicitări fundamentale pe care am înaintat-o în ultimii ani miniștrilor Sănătății: reforma finanțării sistemului sanitar pentru a asigura creșterea considerabilă a sumelor alocate spitalelor”, ne transmite printr-un comunicat de presă sindicatul Solidaritatea Sanitară, reprezentat la Neamţ de filiala condusă de asistentul Ionuţ Nistor.
Raportul arată că proasta alocare a banilor și prea puțini bani alocați pentru serviciile medicale conduce la situarea României la nivelul cel mai de jos din Europa din perspectiva stării de sănătate a populației și din cea a speranței de viață.
„De asemenea, raportul arată că România alocă cel mai mare procent din întreaga Uniune Europeană pentru cheltuielile (per capita) aferente prevenției din totalul cheltuielilor alocate sectorului sanitar, fapt care relevă o strategie deficitară în alocarea resurselor pentru îngrijirea cetățenilor. Faptul că suntem pe penultimul loc în UE în ceea ce privește speranța de viață dovedește odată în plus că această alocare a resurselor este problematică. Chiar dacă în bună măsură acest procent este datorat nivelului redus al cheltuielilor totale pentru sănătate per capita, situarea României la mijlocul clasamentului în ceea ce privește nivelul sumelor alocate per capita pentru prevenție (cca. 40 euro) este suficientă pentru revizuirea strategiei. În acest sens, este necesar să observăm că toate statele care au un nivel mai mic al cheltuielilor pe prevenție decât România (cu excepția Lituaniei) au un nivel mult mai mare pentru speranța de viață, ceea ce tinde să indice slaba corelare a prevenției cu creșterea speranței de viață. Astfel, după cum putem constata, toate strategiile politice centrate pe alocarea unor sume suplimentare pe zona de prevenție sunt eronate, esența constituind-o creșterea sumelor alocate serviciilor medicale curative, în special spitalelor”, subliniază reprezentanţii Solidaritatea.
Conform informațiilor prezentate în raportul cu pricina, din perspectiva cheltuielilor pentru sănătate pe cap de locuitor, România se află la cel mai jos nivel din Uniunea Europeană, cu cca. 400 euro/per capita. La polul opus se află Norvegia, care alocă 2800 euro/per capita pentru cheltuielile de sănătate. România are nivelul cel mai scăzut la cheltuielilor pe servicii medicale pe cap de locuitor, care corelează cu cel mai scăzut nivel al speranței de viață (74 ani). Raportul indică nivelul optim al cheltuielilor pentru servicii medicale, care să conducă la o maximizare a speranței de viață: 1500 euro/per capita. Cu alte cuvinte, este necesară creșterea finanțării serviciilor medicale de cca. 4 ori.