Dacă în sudul ţării şi în zona Dobrogei recoltatul porumbului a început la sfârşitul lunii august aici, în zona megieşă Romanului, activitatea acesta a mai avut de aşteptat pentru că vremea ploioasă din această vara a întârziat coacerea boabelor de porumb.
Încet, încet, agricultorii au început încă de săptămâna trecută să culeagă porumbul mai ales de pe acele parcele pe care semănatul s-a făcut mai devreme în primăvară iar acum, la o analiză a boabelor de porumb s-a considerat că se poate „ataca” de către culegători.
Sâmbătă dimineaţa, după ce s-a „ridicat” roua, au fost văzuţi primii gospodari ce au intrat în lanurile de porumb pentru a-şi strânge bogata recoltă.
„Am avut grijă încă din primăvară la semănat să folosesc o sămânţă de calitate şi, chiar dacă am dat un franc mai mult de cât în alţi ani nu pot să mă plâng. A fost o recoltă bogată şi anul trecut dar, anul acest sunt sigur că voi avea mai mult. Au venit şi fetele de la oraş cu nepoţii să mă ajute şi, în câteva zile voi avea tot proumbul de pe această tarla în curtea mea” ne spunea nea Petrea din Butnăreşti mândru de rezultatul muncii sale de o vară.
Din păcate strujenii de porumb vor sfârşi cel mai probabil pe foc atâta vreme cât nimeni nu se arată interesat să-l folosească ca nutreţ pentru vite. Numărul celor care mai au pe lângă casă o vacă a scăzut considerabil iar această supraproducţie de strujeni ce în alţi ani era folosită la hrana bovinelor nu mai are căutare.
Cei care au cultivat suprafeţe întinse de porumb şi au la dispoziţie silozuri pentru depozitarea întregii cantităţi pot spera la obţinerea de oarece profit prin vânzarea acestei recolte în primăvara viitoare deoarece acum preţul de vânzare a boabelor de porumb este foarte mic şi nu ar acoperi nici măcar cheltuielile efectuate pentru obţinerea lui.
Conform datelor specialiştilor recoltarea va putea începe în condiţii optime pe toate suprafeţele cel mai probabil în adoua jumătate a lunii octombrie. Acum, recoltatul se desfăşoară cu precădere pe suprafeţe reduse cu precădere în gospodăriile ţăranilor mai în vârstă care o vor folosi cu precădere la hrana păsărilor de pe lângă casele lor.
Dan VASILIU