Agricultorii au avut şi au parte de o vreme capricioasă în această toamnă. Cel mai tare i-au încurcat la arat şi la înfiinţarea noilor culturi agricole. Aşa încât au pus capăt însămânţărilor. Timpul e târziu, nu mai permite să se mai pună sămânţă sub brazdă. Dar asta nu înseamnă că fermierii nu mai au de lucru în ogor. Acum mai au de recoltat porumb, sfeclă de zahăr şi ceva la sorg.
Cu inginerul Mihai Cojoc, de la Direcţia pentru Agricultură Neamţ am discutat despre recolta de porumb, despre cum decurge această activitate.
„Până în acest moment treaba a mers mai greu, din cauza umidităţii. Acum, că a mai îngheţat un pic, e mai bine pentru recoltatul porumbului. S-a ajuns la un procent de recoltare peste 90 la sută. Practic, mai sunt de recoltat vreo 6000 hectare, în tot judeţul. Concret, porumbul a fost strâns de pe o suprafaţă de peste 51.500 ha. Un fapt îmbucurător: producţiile medii realizate sunt peste cele estimate. S-a mizat pe o producţie medie de 5140 kg/ha, iar până acum s-au obţinut aproape de 5200 kg/ha. Cam la acest nivel se va rămâne, ca producţie medie la nvelul judeţului. Este concluzia la care am ajuns, în urma discuţiilor avute cu fermierii nemţeni.”
O producţie medie, mai mare decât media estimată la nivel naţional! Unde se preconiza o recoltă medie de 4450 kg/ha.
*La fermele mari, producţii de nivel european!
5200 este o producţia medie! E de înţeles că au fost recolte sub acest nivel, dar şi cu mult peste. Ba chiar mai mult decât dublu. La recoltarea porumbului s-a început din lanurile aparţinând gospodăriilor populaţiei, care deţin o podere destul de mare din totalul suprafeţei ocupate cu această cultură. Atunci şi producţiile medii sunt mai mici, în jur de 4700 kg/ha. Asta pentru că pe aceste terenuri s-a practicat mai degrabă o agricultură apropiată de cea de subzistenţă… Micii producători nu dispun de fondurile necesare pentru achiziţionarea de sămânţă de calitate, pesticide şi îngrăşăminte chimice. Şi nici nu au dotarea mecanică de înalt nivel.După care producţiile au tot crescut, pe măsură ce se intră cu combinele la recoltatul porumbului în exploataţiile agricole mari, unde se aplică agrotehnica modernă, adică se face agricultură „ca la carte”. La fermele mari s-au obţinut şi producţii de peste 11.000 kg/ha.
Sunt producţii de nivel mondial. Bunăoară, agricultorii din Olanda obţin o producţie medie de 11,92 de tone de porumb de pe un hectar, cei din Belgia au realizat 11,89 de tone, iar cei din Grecia aproximativ 11,38 de tone de porumb la hectar.
Vorbim doar de câteva „vârfuri” la producţia nemţeană de porumb boabe. Pe medie, ne duce iarăşi în jos. „Hăul” e preţ de aproape 5000 kg/ha.
Ca să nu mai vorbim de randamentul la hectar, dacă tot ne comparăm cu agricultorii occidentali. Punând cap la cap toate aceste cifre, constatăm un mare paradox!Potrivit statisticilor, în 2013, România s-a clasat pe locul al doilea în ceea ce priveşte producţia de porumb. Tot pe locul II eram şi ca suprafaţă cultivată cu porumb. Daca luăm în calcul preţurile foarte mici, analizăm şi cât de profitabile sunt recoltele noaste, constatăm că România este pe ultimul loc ca randament la hectar…
Tina CONDREA