* “Subiectele au fost medii spre uşor”
Nici un elev din Neamţ participant la proba scrisă de Limba şi Literatura Română nu a fost prins copiind, iar la ieşirea din clase, după predarea lucrărilor, majoritatea a exclamat “Ce uşor a fost!”. Pe la porţile şcolilor puteai vedea profesori, diriginţi, chiar şi părinţi care-i aşteptau pe elevi să iasă cu primele impresii, “la cald”.
“Subiectele au fost medii spre uşor. Consider că au fost echilibrate, pentru toţi elevii. Am avut o poezie la primul subiect, “Rânduri despre Anul Nou”, de Ion Minulescu. Trebuia scrisă semnificaţia operei lirice. La al doilea punct a fost un text nonliteral, despre o universitate. Am avut de extras idei. Se preciza că elevii care au fost puşi de mici să citeasă s-au descurcat mai bine la examene, iar cei care se uitau la desene animate în loc să studieze, nu erau aşa de bine informaţi”, ne-a declarat Adeline Bontaş, absolventă a Şcolii Generale nr. 2 Piatra Neamţ, tânăra fiind printre primii elevi care a predat lucrarea.
Subiectele de la examenul de Limba şi literatura română au fost structurate pe două mari cerinţe, fiecare cu mai multe subpunte.
La primul subiect, pornind de la poezie, elevii au trebuit să găsească sinonime pentru sensul din text al cuvintelor subliniate, să explice rolul virgulei într-o anumită secvenţă, să menţioneze două trăsături ale genului liric prezente în textul dat şi să redacteze o compunere în care să prezinte opinia despre semnificaţia mesajului poeziei. De asemenea, elevii au avut de redactat o compunere în care să prezinte opinia despre semnificaţia mesajului poeziei. La al doilea subiect, elevii au primit un text: “Cărţile de ficţiune pe care le citim ne ajută să empatizăm cu cei din jur şi să ne adaptăm mai uşor la diverse situaţii de viaţă, arată cele mai recente studii psihologice. În urma unei cercetari realizate de Universitatea York pe copii cu vârste cuprinse între 4 şi 6 ani, psihologii au observat că aceia care au fost expuşi mai mult timp la literatura pentru copii decat la desene animate televizate au mai mare capacitate de empatie […]”. Elevii au avut de menţionat ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate, care categorie de copii are o capacitate mai mare de empatie, funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, să transcrie două propoziţii subordonate diferite din fraza dată, să construiască o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă prin conjuncţia subordonatoare sa.
La al doilea subiect, absolvenţii au avut ca cerinţă să povestească o întâmplare petrecută la o întâlnire organizată de şcoală cu un scriitor contemporan.
Geanina NICORESCU
