Ani de-a rândul, banii de investiţii au ocolit comuna Bozieni. Acum, situaţia s-a schimbat radical. Primarul Doinel Grumezescu are şi o explicaţie: „Sunt recunoscut ca „fiu legitim” al guvernului USL, după „ADN-ul politic”. În aceste condiţii, au fost posibile investiţiile şi în comuna Bozieni. Anul trecut am demarat lucrările la 3 mari proiecte. Este vorba de realizarea unor reţele alimentare cu apă şi de canalizare şi de asfaltarea unei porţiuni de drum comunal. Toate cele 3 investiţii valorează în jur de 170 miliarde lei vechi. Până în momentul de faţă, investiţiile sunt realizate în procent de 30-40 la sută. La covorul asfaltic am turnat primul strat, după care am suspendat lucrările pentru că pe acelaşi tronson de drum se vor realiza reţele de alimentare cu apă şi canalizare. Când vom finaliza aceste lucrări, vom pune stratul doi de de asfalt, cel de rezistenţă şi de uzură”.
Eram curioşi să aflăm dacă pentru investiţiile mari la care au început lucrările, s-au şi dat banii promişi. Pentru că, atunci când este vorba de fonduri guvernamentale, banii vin mai greu. Uneori şi după ani de zile. Asta spre disperarea firmelor de construcţii care fac lucrări în contul banilor promişi. Multe au luat-o rău la vale, ajungând în pragul falimentului, unele deja au şi trecut pragul… „Proiectele noastre au fost întocmite din anii din urmă, începând cu 2004. Anul trecut am primit 36 miliarde lei vechi, din suma totală de 170. De anul trecut comuna Bozieni este un adevărat şantier, aşa va fi şi în acest an, imediat ce vremea bună va permite reluarea lucrărilor de investiţii. În plus, vreau să fac o extindere de apă şi canal de la Bozieni în satul Iucşa. Totodată, voi întocmi un studiu de fezabilitate pentru extinderea reţelei de apă şi canal în satul Cuci, care are peste 300 de gospodării. De la guvern ni s-a spus că banii se dau pentru continuarea investiţiilor începute, nu şi pentru investiţii noi”.
* Cu ochii spre fondurile europene
Doinel Grumezescu este cel mai longeviv primar, fiind în această funcţie din 1990. Performanţă care a atins-o şi Alexandru Drăgan, primarul comunei Taşca. Sunt singurii din judeţ care sunt primari din momentul când s-a făcut schimbarea de macaz, în decembrie 1989. Timp în care Doinel Grumezescu tot ce a făcut în comună a realizat numai cu bani româneşti. De fonduri europene nu a avut parte. Se pare că va „răsări soarelui” şi pe la Bozieni.
„Este posibil să beneficiem şi de bani europeni, de acum încolo. La noile alocări, începând cu 2014, s-a mărit atracţia faţă de fondurile europene. Avem proiecte, unele stau de multă vreme la „proba de sertar”. Toţi primarii au făcut proiecte, că asta era îndemnul. Cu nostalgie îmi amintesc de proiectul integrat de 2,5 milioane euro. Au fost depuse 58 de proiecte, din care doar 13 au intrat la finanţare. Vă închipuţi câţi bani au fost irosiţi! Pentru că întocmirea unui proiect este foarte costisitoare, musai trebuie să apelezi la firmă de consultanţă. Mai ales primarii din mediul rural, care nu au specialişti încadraţi la primării. Am făcut un calcul, pentru un proiect, cum a fost cel integrat, cheltuieşti cam două miliarde de lei vechi. Dacă din 58 de proiecte scădem cele 13 intrate la finanţare, rămân pe dinafară 45 de proiecte. Dar s-au cheltuit mulţi bani pentru ele. Sunt 90 de miliarde de lei vechi care s-au dus pe apa sâmbetei, în judeţul Neamţ. Mă refer la anul 2010 când au fost întocmite acele proiecte…”
* Unde-s viile de altădată….
Meseria de bază a primarului Doinel Grumezescu are legătura cu agricultura. În comuna Bozieni, în satul Cuci, erau cele mai mari şi mai productive vii şi livezi din tot judeţul. Acum, acolo, totul este vraişte. Deşi s-au cheltuit bani mulţi pentru terasarea zonei, ca astfel să fie pretabilă viticulturii şi pomiculturii. Acum pe terase se cultivă grâu şi porumb…”Privesc în urmă cu nostalgie. Nu că sunt nostalgic. La revoluţie aveam puţin peste 20 ani, nu pot spune că am ocupat vreo funcţie peceristă. Îmi amitesc că la IAS Cuci lucrau peste 1000 de oameni, începând de la finele lunii ianurie şi până în decembrie. Se câştiga destul de bine. Nu era ca acum, când se aşteaptă pomana de la Legea 416, alocaţiile complementare, alocaţiile copiilor ori alocaţiile de sprijin. Acum la nivel local nu sunt posibilităţi de a crea locuri de muncă. Fiecare îşi cultivă pământul să aibă pentru gospodărie, pentru animale. Că n-au piaţă de desfacere. Nu o să vedem nicodată agricultori bogaţi. Când recolta este bună, preţul e mic.
La Cuci erau 250 ha vie de viţă nobilă, pe soiuri, cu o cramă de vin. La ora actuală nu mai este nici un butuc de viţă de vie. Pe locul unde a fost via, terenurile sunt arate. Sunt mai multe firme din Neamţ, Vaslui şi Bacău care lucrează acolo pământurile oamenilor, sus pe terase. Din livadă s-au retrocedat 50 ha fostului proprietar. Restul de livada a fost dată la oameni. O întreţin, adică numai culeg din ea, altceva nu fac. Livada a intrat în declin biologic”.
Nu ştiu ce producţii de grâu şi porumb se obţin. Oricum nu sunt dintre cele mai bune. Fiind o zonă colinară, expusă la soare, se preta cu mult mai bine viticulturii şi pomiculturii. Dar oamenii au vrut musai să ia pământ acolo. Acum nu mai ştiu ce să facă cu el. Unii au venit la primărie ca să doneze pământul, că nu-l mai pot lucra. Ce-au stricat, e bun stricat. Vor trece mulţi ani, până să apară din nou vii şi livezi. Dacă chiar se va întâmpla asta!
Tina CONDREA