Noul PNDR are un capitol special dedicat agriculturii ecologice. Proiectele care vizează afaceri în sectorul agriculturii ecologice vor fi prioritare la obținerea finanțărilor. Se vor acorda punctaje suplimentare proiectelor depuse de fermierii care se orientează către agricultura ecologică și integrează producția în sistem bio. În plus, agricultorii care vor face trecerea la agricultura ecologică vor primi prin PNDR plăți compensatorii de până la 620 de euro/hectar. Fondurile alocate prin PNDR pentru fermierii ecologici totalizează circa 200 de milioane de euro. Prin noile măsuri financiare se vrea ca produsele ecologice autohtone să fie tot mai prezente pe rafturile marilor magazine, iar România să exporte produse bio procesate, cu valoare adăugată mare.
În județul Neamț, anul trecut, aveam 50 de operatori ecologici nemțeni, grupați pe următoarele activități: 48 producători agricoli, 2 procesatori, 3 comercianți, un exportator și un operator profilat pe flora spontană. Precizăm că un producător agricol ecologist poate fi, în același timp, procesator, comerciant ori exportator.
Agricultura ecologică a pătruns masiv și în zootehnie, sistem în care figurează 400 bovine, 170 ovine și caprine și 44 de porci. În apicultura ecologistă sunt înregistrați 8 operatori care dețin un total de 1.250 familii de albine. În linii mari, situația operatorilor din agricultura ecologică nu s-a modificat prea mult. Acum se fac ultimele „retușuri“ în privința situației agriculturii ecologice din județ, din sectoarele vegetal și zootehnic.
În România există peste 17.000 de fermieri certificați ecologic, care lucrează o suprafață de aproximativ 400.000 de hectare de teren agricol. România poate ajunge în primele locuri din Uniunea Europeană la suprafața agricolă certificată în sistem ecologic, în condițiile în care s-a luat în calcul introducerea unui pachet financiar suplimentar pentru pășuni și fânețe certificate ecologic.
Un lucru e clar: trecerea la agricultura ecologică este motivată de schimbarea obiceiurilor de consum, care a condus la creșterea cererii de produse alimentare obținute în regim bio. Chiar dacă prețurile acestor produse sunt mai mari față de ale celor obținute în sistemul agriculturii tradiționale.
Tina CONDREA