Plantațiile de prun

Tina-Plantație prun*Există cinci soiuri românești pentru livezi profitabile

Plantația prunului este o tradiție și la noi în județ, ocupând primul loc în rândul pomilor fructiferi. Deși livezile de cireși sunt cele mai profitabile, fermierii preferă tot prunii și merii. Statisticile privind patrimoniul pomicol arată că majoritatea producției de fructe în România se bazează pe prun și pe măr. Iată cum arată structura speciilor pomicole: 44% prun, 42% măr, 5% cireș și vișin, 3% păr, 2% cais, 2% piersic, câte 1% nuc și alte specii pomicole, sub 1% sunt arbuști fructiferi.

Atunci când se fac investiții într-o livadă profitabilă de pruni, trebuie să se țină cont de toate detaliile care fac diferența între o afacere de succes și una sortită eșecului. Din start trebuie avut în vedere faptul că prunul este ceva mai exigent față de căldură, comportându-se mai bine în zona de câmpie și în cea a dealurilor mici, cum sunt cele terenurile din partea Romanului și Târgu Neamț.

*Alegerea soiului, misiune foarte importantă

Alegerea soiului este o misiune foarte importantă pentru un pomicultor, știind că pe plan mondial se cunosc peste 2.000 de soiuri de prun, care s-au format în trei mari centre genetice. Lucrările de ameliorare a prunului au contribuit la lărgirea bazei ereditare și la îmbogățirea numerică a sortimentului cultivat cu soiuri valoroase.

În România, sortimentul a cunoscut o evoluție lentă și s-a bazat în special pe soiuri locale, cu valoare economică scăzută, folosite preponderent pentru distilare. De-a lungul timpului, îmbunătățirea sortimentului s-a realizat atât prin selecția unor soiuri autohtone foarte valoroase, cât și prin introducerea unor soiuri valoroase de prun aduse de afară.

Cu o ofertă bogată de puieți pe piață, viitorii proprietari ai unei livezi de pruni se pot orienta și spre soiurile românești, adaptate la condițiile climatice din România și ale căror rezistență și randament sunt atestate și dovedite de studii temeinice în cadrul institutelor naționale de cercetare pomicolă.

Pe piața pomicolă, 5 soiuri românești valoroase

Soiul „Taleu Gras“ se recomandă atât pentru consum în stare proaspătă, cât și pentru prelucrare, prin deshidratare și distilare. Este un soi cu conținut ridicat în substanță uscată și zahăr, sâmbure neaderent, maturare uniformă pe pom. Pomul e de vigoare mare, creșteri cu unghi mic de ramificare.

Soiul „Grase românești“ este recomandat pentru zonele înalte, răcoroase. Pomul crește viguros atât în pepinieră, cât și în livadă. Fructifică pe buchete mari și ramuri mijlocii. Este rezistent la ger și umiditate, putând fi cultivat pe orice sol din zona de deal.

Soiul „Vinete românești“ este recomandat pentru distilare, deshidratare și prelucrare sub formă de gem ori marmeladă. Este un soi viguros, rezistent la ger și secetă. Înflorește foarte târziu, este parțial autofertil, având nevoie de polenizare. Are fructul mic, dulce și ușor astringent, intens aromat, cu însușiri foarte bune pentru consum sau industrializare.

Soiul „Agent“ este foarte rezistent la boli. A fost obținut la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești. Pomul este de vigoare mijlocie, cu ramuri de schelet solide și fructificare pe buchete de mai și ramuri mijlocii, tolerant la vărsatul prunului, rezistent la monilioză și pătarea roșie a frunzelor.

Fructele sunt mijlocii, sferic-alungite, de culoare roșietică, cu conținut ridicat în substanță uscată, fiind destinate în principal pentru deshidratare și mai puțin pentru consum în stare proaspătă.

Soiul „Centenar“ are fructe foarte aspectuoase, de calitate foarte bună, fiind destinate consumului în stare proaspătă. Soiul este obținut prin programul de ameliorare desfășurat în țara noastră. A fost considerat unul dintre cele mai productive soiuri de prun. În timp, soiul a degenerat, devenind mai sensibil la vărsatul prunului, care determină o cădere prematură a fructelor din pom.

Tina CONDREA-ZĂPODEANU