„În Neamţ, n-am mai apucat să cultivăm porumb modificat genetic, pentru că a venit interdicţia. Soia da, pe suprafeţe mari, chiar. Multe din produse sunt modificate, fără a mai fi nevoie de inginerie genetică… Ce să zic de hotărârea de acum? În general, părerile sunt favorabile cultivării organisemor modificate genetic. Acelaşi interes este şi la Ministerul Agriculturii. Dar depinde de Parlament, unde va trebui să se ia o decizie legislativă în această direcţie”, a declarat Maricel Tălmăcel, şeful Direcției pentru Agricultură Neamţ.
Discuţiile pro şi contra cultivării organisemlor modificate genetic sunt multe şi de durată. Practic ele au început chiar din momentul interzicerii lor, imediat după intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană. Acum, Parlamentul European a decis “naționalizarea deciziei” în privinţa cultivării organisemlor modificate genetic. Vorbim de propunerea legislativă care permite statelor membre dreptul de a restricţiona sau de a interzice deplin cultivarea de organisme modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor. Noua legislaţie privind cultivarea de organisme modificate genetic va intra în vigoare în primăvara anului 2015.
*În Neamţ, suprafeţele cu soia sunt în creştere. Nemodificată genetic!
În timp, s-a dovedit că şi soia nemodificată este o afacere de succes pentru fermerii nemţeni. Motiv pentru care ei s-au orientat spre această cultură. S-au convins că soia este o cultură care aduce profit, iar valorificarea producţiei se face fără probleme, fabricile de ulei din ţară fiind interesate să preia la preţuri atractive întreaga recoltă de soia. Mai nou, la fel de interesate de soia sunt şi FNC-urile, dar şi fermele zootehnice.
Acum soia se cultivă tot mai mult şi în judeţul nostru. Dovadă că, dacă în urmă cu vreo 3-4 ani, suprafeţele cultivate cu soia nemodificată genetic erau sub mia de hectare, ajungând acum la câteva mii. Mai exact, în 2012, în judeţul Neamţ, cu soia au fost cultivate peste 1500 ha, în 2013 s-a ajuns la 2300 ha. Anul trecut, cu soia au fost cultivată o suprafaţă de peste 3600 hectare.
Creşterea se justifică prin faptul că soia oferă şi multe alte avantaje fermierilor care o cultivă. Iată câteva. După recoltare, soia lasă terenul bogat în azot, deci e nevoie de mai puţin îngrăşământ chimic. Este o bună premergătoare pentru grâu şi celelalte culturi de toamnă. Ca atare, e normal ca fermierii să se orienteze spre culturi profitabile, cum este şi soia.
* Curată anomalie!
De la aderarea la Uniunea Europeană, nu mai avem voie să cultivăm soia modificată genetic! Dar importăm masiv şroturi obţinute din astfel de soia! Dacă la noi se consumă şroturi din soia modificată genetic, prin importuri din Brazilia ori SUA, noi de ce să nu producem şroturi din soia modificată genetic? O întrebare firească şi a fermierilor nemţeni. Până acum, în nici o ţară din lume, nu s-a demonstrat că plantele modificate genetic au produs malformaţii la consumatori. Nimeni n-a demonstrat asta!
Adevărul e că bătălia se dă în altă parte. Este o luptă acerbă între marile puteri ale lumii, cele producătoare de insectofungicide şi agricultori. În joc sunt miliade de dolari. La soia modificată genetic, cantităţile de erbicde necesare sunt reduse la jumătate. De aici pierderea celor care fabrică astfel de produse.
Aşa că tratamentele contra bolilor şi dăunătorilor la soia modificată sunt la jumătatea celor de la soia tradiţională. Deci nu-i vorba că soia modificată genetic ar produce malformaţii, ci de golurile create în bugetele firmelor producătoare de insectofungicide…