*Crește procentul de humus și nutrienți din sol
*Ridichile de toamnă, planta cea mai bună
Păstrarea permanent acoperită a suprafeței solurilor cultivate cu vegetație este una dintre cele mai importante măsuri, fiind la îndemâna oricărui fermier în lupta cu procesele de degradare a solului prin eroziune, pierderea stratului fertil, a nutrienților și a materiei organice. Vorbim de culturile de acoperire, culturile verzi cum mai sunt numite. Practica a demonstrat că valoarea unui teren agricol poate fi menținută prin utilizarea culturilor agricole de acoperire. Solul este cel mai sensibil la destructurare și la producerea eroziunii, în perioada de toamnă- iarna, dacă este neacoperit sau este slab acoperit cu vegetatie, mai ales în cazul căderilor de precipitații.
Plantele ce pot fi utilizate ca și culturi verzi sunt: mazărea, măzărichea, rapița, muștarul, lupinul, sulfina, facelia, ridichile de toamnă. Pentru fiecare hectar înființat cu culturi verzi, fermierii primesc un sprijin financiar de 130 euro.
*Ridichile de toamnă, cea mai bună alegere
Ridichile au devenit cea mai bună cultură de acoperire din mai multe motive. Este foarte potrivită pentru acoperirea solului, reținerea de nutrienți, suprimarea buruienilor și reducerea compactării solului. Are efecte benefice asupra proprietății solului și a culturilor ulterioare. Firmele de semințe a adus noi produse de marcă pe piață și a promovat ridichea ca pe o bună cultură de acoperire.
Ridichile de toamnă își extind rădăcinile foarte mult în sol în decurs de 60 de zile și au o capacitate mai mare de penetrare a solului decât secara și rapița. Iarna va duce la înghețarea rădăcinilor lor, iar primăvara terenul este curat de buruieni, afânat, se usucă mai repede, fiind propice pentru semănatul de primavară mai devreme. Rădăcinile de ridichi captează excelent rezidurile de azot din stratul profund al solului aducându-le la suprafață. Resturile de rădăcini se descompun până primăvara și eliberează rapid azotul pentru viitoare cultură. Pe lângă azot, rădăcinile de ridichi acumulează excelent potasiul și fosforul. Dacă ridichile sunt însoțite si de alte culturi verzi acoperitoare, eroziunea solului este eliminată complet. Masa organică rezultată prin descompunerea ridichilor poate depăși 7-8 tone/ha, ducând la creșterea procentului de humus în sol.
*Creșterea producțiilor de porumb și soia înființate după cultura de ridichi.
În demonstrații comparative la mai multe ferme, s-au raportat creșteri semnificative ale randamentelor la producțiile de porumb și de soia înființate după cultura de ridichi.
Amestecul semințelor de ridichi cu alte specii de culturi de acoperire – ovăz sau trifoi roșu – pot îmbunătăți distribuția semintelor și reduc costurile materialului săditor. Semintele de ridichi germinează rapid și, în câteva zile, sunt răsărite dacă sunt condiții de mediu favorabile.
Ridichiile ca plante acoperitoare sunt premergătoare bune pentru porumbul siloz, legumele timpurii, porumbul dulce, porumbul boabe, soia și plantele cu semințe mici. Trebuie luate măsuri de precauție atunci când se adaugă ridichile la rotații de culturi care includ cruciferele, adică rapița și vărzoasele.
În cultura de ridichi se vor evita terenurile predispuse la umezeală prelungită. Pe câmpurile semănate cu ridichi de toamnă, pe timpul dezghețului din iarnă, se simte un miros puternic de ou stricat, datorat descompunerii rădăcinilor.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU