Noi biruri pe capul agricultorilor

*Nimic nu scapă neimpozitat!

*Primarii: casieri locali trimişi după foncire

*Soluţia aleşilor locali

Încă din iarnă, în căutarea lor disperată de noi surse la buget, guvernanţii au pus din nou ochii pe agricultură. La un moment dat se  vorbea doar de lărgirea bazei de impozitare din acest sector. Că, vezi Doamne,  ţăranii nu vor fi sufocaţi cu biruri  impovărătoare,  vor fi mai mulţi plătitori, cu sume mici. Nimic n-a rămas neimpozitat, începând cu orătania din ogradă şi până la ultimul fir de plantă cultivată în ogor. Că doar  mers pe lărgirea bazei de impozitare…

Ca să nu fie de prea multe bătăi de cap, posibile negocieri cu sindicatele, discuţii interminabile în Parlament,  s-a apelat atunci  la soluţia cea mai  rapidă: ordonanţă de guvern de modificare a Codului fiscal. E mai simplu, nu se mai pierde vremea cu aprobarea noi legii în Parlament. Oronanţă cu aplicabilitate imediată, adică de la 1 februarie 2013.

Acum, se strâge laţul. Noile biruri agricole trebuie încasate. Dar cine s-o facă?  Primarii, că doar ei sunt „moaşa” comunală… Numai că primarii nu vor să mai facă „muncă patriotică”, să devină şi casierii Fisului. Pe această temă, săptămâna trecută, l-a Prefectură, primarii şi-au  „vărsat năduful”, cu vârf şi îndesat.

*Primarii-casierii locali, trimişi după „colectă”

Pe bună dreptate, aleşii locali au „sărit ca arşi”. În cadrul organizat, în vară, au pus de un protest bine ticluit, poate prea veninos pe alocuri, semnat de reprezentanţii aleşilor locali din tot mediul rural, reuniţi în Asociaţia Comunelor din România, pe care l-au şi depus la ” poarta” Guvernului. Cităm: „Respingem categoric o astfel de măsură care ar face ca primarii să fie priviţi de cetăţeni că percep noi „biruri”, fără ca aceste venituri să facă obiectul utilizării lor pentru realizarea unor proiecte locale.”

Atunci, pe această temă, am discutat cu Valeria Dascălu, primarul comunei Săbăoani şi  secretar pe Regiunea Nord-Est a Asociaţiei Comunelor din România: „Cum să  pui pe primar să colecteze impozitul pe venitul agricol şi să nu laşi la primărie nici măcar unu la sută? Noi, primarii, să fim percepuţi ca  ăia răi, cei care mai pun câte un bir pe capul omului. Să colectăm noi impozitul, cu casierii noştri. Că şi avem mulţi angajaţi la primărie! Din punctul lor de vedere,  poate cred că funcţionarii locali nu au ce face. Aşa că îi trimite la „colectă”  E groznic!   Am senzaţia că legile astea se dau aşa, din birouri, fără să gîndească cineva, fără să judece, fără să ne consulte. Noi de asta ne-am revoltat. Aceste legi sunt rezultatul faptului că ne consultă şi pe noi. Nu vine nimeni la „talpa ţării”, să stea de vorbă cu noi, să ia „pulsul” cum se spune. Ar fi avut multe de învăţat, le-am fi fost de ajutor.”  Opinie de care nu se dezice, mai ales acum, când sunt trimişi după „foncire”…

*Soluţiile aleşilor locali

În Protestul înaintat atunci Guvernului, Asociaţia Comunelor din România a venit şi cu soluţii :  „Propunerea pertinentă, logică şi deplin obiectivă, e ca impozitul pe veniturile din activităţi agricole să fie încasate de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, dar acestea să constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale şi să fie utilizate, potrivit hotărârilor consiliilor locale, în următoarea ordine pentru: realizarea de investiţii pentru reabilitarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare existente şi execuţia de noi amenajări; cofinanţarea locală în cazul prioiectelor/programelor finanţate din fonduri externe nerambursabile; realizarea de alte investiţii de interes local.”

* Impozite noi pe culturile agricole

În cultura vegetală, la cereale, norma de venit pentru o suprafaţă mai mare de două hectare este de 449 de lei, pe unitatea de suprafaţă, la plante oleaginoase de 458 de lei, la cartof de 3.488 lei, sfecla de zahăr – 697 de lei.

La legumele de câmp, limita neimpozabilă este de 0,5 hectare, iar pentru ce depăşeşte această suprafaţă, norma de venit este de 4.001 lei. Legumele din spaţiile protejate au o normă de venit de 8.033 lei pentru suprafeţele ce depăşesc 0,2 hectare.

În ceea ce priveşte pomii şi viile pe rod, impozitul se va aplica la o suprafaţă mai mare de 1,5 hectare, respectiv 0,5 hectare, iar normele de venit au fost stabilite la 4.709 lei şi 1.385 de lei pe unitatea de suprafaţă. Pentru flori şi plantele ornamentale norma de venit a fost stabilită la 11.773 lei pentru o suprafaţă mai mare de 0,3 hectare.

*Mai mulţi bani  „mulşi” din zootehnie

În sectorul de creştere a animalelor, limita neimpozabilă la bovine (vaci şi bivoliţe) este de două capete, iar pentru ceea ce depăşeşte acest număr norma de venit a fost stabilită la 453 de lei pe cap de animal. La ovine şi caprine, nu sunt impozitate persoanele fizice care deţin până în 10 capete, iar între 10 şi 50 de capete, norma de venit este de 23 lei. Pentru mai mult de 50 de capete norma este de 65 de lei. La porcii pentru îngrăşat, limita neimpozabilă este de şase capete, iar între şase şi zece capete a fost stabilită o normă de venit de 56 de lei, peste 10 capete fiind de 177 de lei. La păsări de curte norma de venit este de 3 lei pentru un număr între 100 şi 500 de capete şi de 2 lei dacă pentru ceea ce depăşeşte 500 de capete. Nu se impozitează persoanele fizice care deţin până în 100 de păsări de curte. La familiile de albine, se impozitează cei care deţin între 50 şi 100 de familii, norma de venit stabilită fiind de 70 de lei, iar peste 100 de familii de 98 de lei. Limita neimpozabilă este până la 50 de familii de albine.

*De anul viitor, „birurile ” se stabilesc la nivel local

Începând cu anul fiscal 2014, normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi se aprobă de direcţiile generale ale finanţelor publice, acestea fiind calculate în funcţie de venitul brut obţinut de agricultori din activităţile agricole din care se scad cheltuielile.

Veniturile din activităţi agricole cuprind veniturile obţinute individual sau într-o formă de asociere din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea şi din creşterea şi exploatare animalelor inclusiv din valorificarea produselor de origine animală în stare naturală.

Fermierii care plăteau impozitele prin sistemul de contabilitate în partidă simplă vor fi impozitaţi după modificările Codului fiscal numai pe baza normelor anuale de venit. Impozitul de 16% se va aplica normelor de venit, 5,5 procente din sumele colectate din impozitare urmând să ajungă la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate. Agricultorii, persoane fizice, vor plăti impozitul după ce încasează banii din producţie, în două tranşe, pe 25 octombrie şi pe 15 decembrie.

Tina CONDREA