* Convorbire cu dr.ing. Ioan Ghiuţă, directorul Unităţii Fitosanitare Neamţ
Rep.: Zăpada căzută acum este suficientă pentru a proteja culturile agricole în faţa valului de frig care se anunţă pentru zilele următoare?
Ioan Ghiuţă: Sigura că da. Pe câmp, statul de zăpadă este de 3-5 cm, peste tot. Totul s-a produs ca la carte! A nins exact când trebuia.
Rep.: Vremea destul de caldă de până acum a cam grăbit pomii. La unii au dat mugurii. E un fenomen de masă, unul nedorit?
I.G.: Practic, vegetaţia încă nu a fost declanşată. Asta pentru că noaptea au fost temperaturi mai scăzute, negative. Ziua era cald, dar noaptea rece. În aceste condiţii, seva n-a putut pleca. Prin grădini, la locuri mai dosnice, arborii floriferi erau porniţi în vegetaţie. Dar ei sunt pe alt sistem, nu-s ca merii, perii ori caişii. La liliac era chiar foarte mare mugurul. Dar e liliac. Dar nici el nu este afectat, pentru este pregătit pentru aşa aceva. Uneori îl ninge peste frunzuliţe şi tot nu păţeşte nimic.
Rep.: Dacă tot vine frigul, lucrul în livadă când ar trebui să înceapă? De obicei de prin februarie se declanşa acţiunea tăierilor de rodire…
I.G.: Acum nu se pune problema lucrului în livadă. Dar nu-i întârziată treaba. După ce va trece valul de frig anunţat, se va putea ieşi în livadă. Acolo unde deja s-au făcut tăieri, nu se întâmplă absolut nimic. Seva încă n-a intrat în circuit.
Rep.: Vremea asta de toamnă prelungită, până la mijlocul iernii, are vreo influenţă asupra „rezervei” de boli şi dăunători la plante?
I.G.: Bolile, dar mai cu seamnă dăunătorii la plante sunt adaptaţi foarte bine la condiţiile de mediu. Dacă a fost cald, n-au mai coborât atât de mult în pământ. Acum, de cum s-a pornit vremea rece, se vor lăsa mai jos, mai în adâncimea solului. Dacă toată iarna ar fi fost la fel de cald, normal, rezista o „populaţie” mai numeroasă de dăunători la plante. Deci nu putem spune că a sporit rezerva biologică de boli şi dăunători. Din moment ce vremea a început să se răcească, e mai bine. Şi pentru oameni, nu numai pentru plante. Se mai termină cu gripa, cu virozele.
Rep.: În judeţul Neamţ s-a reuşit o mai bună comasare a terenurilor arabile, pământul se lucrează pe sole mai mari. Asta ajută şi în acţiunile de combatere a bolilor şi dăunătorilor la plante. Se lucrează şi după agrotehica modernă. În aceste condiţii, sunt mai sănătoase culturile agricole? E mai sănătos şi pământul. Contează mult şi asta!
I.G.: Acum se lucrează altfel pământul, se pot aplica mai bine tratamentele împotriva bolilor şi dăunătorilor. Contează foarte mult şi sănătatea pământului. Fiind lucrat pe sole mai mari, se poate evita şi erozinea solului, terenul se ară pe curbe de nivel, nu din deal în vale. Nu avem probleme astfel nici cu pierderea stratului fertil de la suprafaţa solului, prin transportarea lui de către ape pe versanţi. Din punctul de vedere al protecţiei plantelor, treaba este foarte bună. Se aplică cele mai bune tratamente de combaterea a bolilor şi dăunătorilor la plante. Ca să nu mai zic de inputurile folosite. Sămânţa este tratată şi certificată ca fiind de cea mai bună calitate. Se dau şi îngrăşămitele necesare, la momentul optim. Sunt evitate şi trecerile multiple pe suprafeţele agricole, se evită astfel tasarea terenului.
Tina CONDREA