Grupul de Acţiune Locală reprezintă asociere între mai multe localităţi, firme şi persoane fizice, grupate geografic, cu un scop comun: dezvoltarea economico-socială a zonei respective. În alcătuirea unui asemena entităţi nu este obligatorie respectarea graniţelor judeţelor, cu GAL-ul putându-se trece de o parte şi de alta a hotarului. Dovadă că, în componenţa GAL-urilor nemţene intră şi comune din alte judeţe. După cum situaţia este şi invers. Acum, aproape că putem vorbi de paritate în „schimbul” de comune, prin trecerea lor de la un judeţ la altul, pe harta GAL-urilor respective. Raportul este de 4 la 5! Adică în componenţa GAL-urilor nemţene intră 5 comune din alte judeţe, iar 4 comune de la noi a trecut hotarul dincolo. În cele 5 GAL-uri nemţene intră comune din alte judeţe: 3 din Iaşi, câte unul din Suceava şi Bacău. Iată şi cum sunt distribuite schimburile. GAL „Ceahlău” are inclusă comuna Râşca din Suceava, GAL „Ştefan cel Mare” – Ciohorăni -Iaşi, GAL „Valea Siretului”- Răchiteni -Iaşi, GAL „Podişul de Nord al Bâradului” – Oţeleni-Iaşi, iar în GAL „Nicolae Roznoveanu” comuna Balcani-Bacău. Asta în timp ce 4 comune de la noi intră în componenţa a 4 GAL-uri din alte judeţe. Este cazul comunei Pânceşti care este inclusă în GAL „Colinele Iaşului” din judeţul Iaşi, Cândeşti în GAL „Valea Tazlăului”-Bacău, Gherăieşti în GAL „Iaşi Sud-Vest” din judeţul Iaşi şi comuna Valea Ursului în GAL „Colinele Tutovei” din judeţul Bacău.
Indiferent de care parte a baricadei s-ar afla, între comunele componente ale unui GAL există bună înţelegere în împărţirea banilor, în promovarea strategiilor de dezvoltare rurală, în realizarea investiţiilor prioritare. Se adună, discută, iar fondurile existente se împart judicos între edilii parteneri de GAL. Toate comunele din Neamţ au aprobate la finanţare proiecte, chiar dacă aparţin de un GAL din alt judeţ. Şi invers.
*Au fost semnate 21 contracte de finanţare
Anul trecut, cele 5 GAL-uri nemţene au semnat 21 de contracte de finanţare prin care au fost aprobate achiziţia de utilaje, modernizarea infrastructurii rutiere, reabilitare instituţii publice. Foarte multe alte proiecte sunt în etape diferite de verificare în acte, controale la faţa locului, după care se semnează contractele de finanţare, cele care dau „undă verde” începerii lucrărilor.
*Achiziţii utilaje
Contracte de finanţare în valoare de aproape 70.000 euro au semnat Primăriile Negreşti, Bodeşti, Bârgăoani, Petricani şi Zăneşti, banii europeni fiind alocaţi pentru achiziţia de utilaje şi echipamente pentru serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă. Primăria Cândeşti a semnat contractul pentru o sumă mai mare, de peste 105.000 euro. Aici, finanţarea e destinată primei înfiinţări a Servicului de administrare a domeniului public şi privat al comunei, dar şi pentru dotarea căminului cultural în vederea conservării specificului local al moştenirii culturale din zonă.
*Terenuri şi baze sportive
Pentru finanţări cuprinse între 50.000 – 62.000 euro au semnat contracte primăriile Bicaz Chei, Bicazu Ardelean, Poiana Teiului şi Farcaşa, fondurile europene fiind destinate înfiinării şi modenizării de terenuri sportive, realizarea de baze sportive multifuncţionale. Primăria Hangu beneficiază de 112.000 euro, banii europeni fiind utilizaţi pentru înfiinţarea unui teren de sport multifucţional, de mare capacitate.
*Modernizarea infrastructurei, protecţie împotriva inundaţiilor
Investiţiile în infrastructură necesită sume mai mari, ajungând şi la 200.000 euro. Primăriei Ruginoasa i s-a alocat suma de aproape 97.000 euro pentru construcţia unui pod din beton armat în punctul Balaia. Pentru modernizarea de drumuri vicinale, Primăria Mărgineni a semnat contractul de finanare în sumă de 100.000 euro. Primăria Taşca a solicitat o sumă de circa 48.000 euro pentru amenajarea de piste pentru biciclişti. Primăria Pipirig are semnate contracte pentru finanţarea a două proiecte europene. Unul, în valoare de peste 58.000 euro, pentru finanţarea lucrărilor de construcţie a infrastructurii de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor şi realizarea unui pod în zona pârâului Radu. Cel de al doilea proiect, în sumă de peste 47.000, vizează reabilitarea căminului cultural, cu scopul promovării tradiţiilor şi obiceiurilor populare. Comuna Bicazu Ardelean are şi un al doilea proiect în valoare de 64.000 euro, banii fiind destinaţi lucrărilor de construcţii privind protecţia împotriva inundaţiilor generate de torenţii din satele Toşorog şi Telec.
*Modernizare străzi şi piaţă agroalimentară
Cea mai mare valoare alocată unei comunităţi locale , de aproape 200.000 euro, ajunge în comuna Tămăşeni, banii fiind daţi pentru modernizare străzi. Tot pentru modernizarea drumurilor, dar de valori mai mici, sunt şi proiectele depuse de comunele Dochia şi Dragomireşti, în sumă de 93.000 şi, respectiv, 100.000 euro.
O investiţie mai aparte, în sumă de aproape 200.000 euro, tot pe bani europeni veniţi prin GAL, se va realiza în comuna Săbăoani. Vorbim aici de un proiect integrat care vizează reabilitare străzi şi modernizarea pieţii agroalimentare din centrul comunei.
Tina CONDREA