Moşii de Vară – pomenirea morţilor

Sâmbătă sunt Moşii de Vară, sărbătoare dedicată pomenirii morţilor, ce precede Duminica Rusaliilor. În această zi, în toate bisericile ortodoxe se oficiază Sfinte Liturghii urmate de slujbe de pomenire a celor trecuţi la cele veşnice. Pomenirea generală a morţilor se face în două dintre sâmbetele din cursul anului bisericesc, respective în sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne (a Înfricoşîtoarei Judecăţi) şi în sâmbăta de dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbăta Rusaliilor). În popor, aceste două sâmbete poartă denumirea de “Moşi” (de iarnă şi de vară), pentru că sunt dedicate pomenirii părinţilor, moşilor şi strămoşilor adormiţi.

Obiceiuri şi tradiţii

Etnologul Ivan Evseev precizează, în al său “Dicţionar de magie, demonologie şi mitologie românească”: «Moşii de Vară sunt cunoscuţi şi sub denumirea de Moşii Cireşelor, având în vedere anotimpul în care au loc.  Se presupune că “moş” are o etimologie traco-dacică şi circulă neîntrerupt în limba română, având în textele vechi sensul “strămoşul cel mai îndepărtat, întemeietorul neamului”; avem aici, desigur, o urmă persistentă a cultului strămoşilor, ce constituie coloana vertebrală a tuturor concepţiilor şi practicilor religioase tradiţionale la poporul român. »

Potrivit cercetătorilor, românii au 18 sărbători ale Moşilor pe an, mai relevante fiind 4 dintre acestea, corespunzătoare celor patru anotimpuri: Moşii de primăvară (sărbătoriţi în ziua celor 40 de sfinţi, denumită şi Măcinici – 10 martie), Moşii de vară (sâmbăta ce precede Rusaliile), Moşii de toamnă (sărbătoriţi fie în Ziua Crucii – 14 septembrie, la Sântă Mărie – 8 septembrie sau de Sâmedru – 26 septembrie) şi Moşii  de iarnă (Moşii de Crăciun, care uneori se sărbătoresc sâmbăta, înainte de postul Crăciunului).

Moşii de vară reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor. Pe vremuri, se credea că sufletele celor adormiţi, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare zburând slobode timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană în sâmbăta Rusaliilor. Pentru ca reîntoarcerea  să se desfăşoare fără incidente, ţăranii împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni îmbelşugate, practici păstrat până în zilele noastre.

De Rusalii, oamenii dau de pomană vase de lut, căni, străchini şi vase de lemn, împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă. În cimitire, mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp, iar lumânările ard întreaga perioadă în care se desfăşoară ceremonialului de pomenire.

Irina NASTASIU