Mai puţine cereale, mai multe plante tehnice!

mihai cojoc

A nins exact când trebuia, înainte de a veni gerul. Perioada rece a găsit culturile agricole înfiinţate toamna trecută acoperite cu un strat de zăpadă foarte subţire la început, după care s-a tot îngroşat. Acum, câmpurile sunt acoperite uniform de zăpadă, iar culturile „hibernează” în linişte şi în bune condiţii de iarnă.

Nu acelaşi lucru fac acum şi agricultorii.  Ei n-au nicicum vreme de „hibernare”, pentru că, chiar dacă suntem în plină iarnă,  deja se gândesc serios la viitoarele culturi, cele pe care le vor realiza în primăvară. Şi nu fac doar socoteli, ce şi cât să pună în pământ ca să iasă în câştig, la toamnă. Chiar au serios de treabă. Acum pregătesc dotarea terhică necesară, se intereseză şi unii chiar procură de pe acum seminţe certificate cu potenţional biologic ridicat, dar şi imputuri de calitate.

Cum va arăta noul an agricol, sub raportul structurii viitoare a culturilor, ne-a format o imagine, din discuţia purtată  cu inginerul Mihai Cojoc, de la Direcţia pentru Agricultură Neamţ.

*Plantele tehnice câştigă teren

Prima constatare e că, în toamnă, s-a semănat cereale păioase pe suprafeţe mai mici, comparativ cu anul precedent. Dar s-a pus sub brazdă mai multă rapiţă. Sunt semnale clare că, în primăvară, se va însămânţa mai multă sfeclă de zahăr.  Dacă anul trecut sfecla de zahăr ocupa  3025 hectare, în primăvară, suprafaţa va fi mai mare, cu siguranţă ea va tece  de 3500 ha. La fel se va întâmpla şi cu floarea soarelui, creşterea va fi de la peste 10.000 ha la  peste 120.000 ha. La rapiţă suprafaţa era de 6475 ha, acum a ajuns la peste 8000 ha.

Tendinţa este foarte clară: se renunţă la cultivarea cereralor păioase, în favoarea plantelor tehnice.  Preţul scăzut de valorificare a fost cel care a dictat reducerea suprafeţelor cultivate cu cereale păioase. Şi nu doar preţul de vînzare scăzut, ci şi nesiguranţa valorificării cerealelor păioase în timp optim. Nu trebuie negligat un aspect foarte important: plantele tehnice vin cu oferte cu adevărat mai tentante pentru fermieri,  mai mari ori mai mici.

* Sfecla de zahăr: cultura cea mai atractivă,  mai tentantă pentru agricultori

Adevărul e că pentru culturile de plante tehnice se acordă mai multe facilităţi financiare, ceea ce  face ca aceste culturi să fie mai atractive.  Bunăoară, acum, sfecla de zahăr este cultura cea mai tentantă, cea mai căutată de fermieri. În primul rând, pentru că preţul de vînzare este unul stabil, dinaninte ştiut, care asigură şi un profit cultivatorului.  Situaţie care se va menţine până în anul 2017, dată până la care s-a obţinut,  de la Uniunea Europeană, acordul de prelungire a cotei de zahăr în România. Pentru sfecla de zahăr se acodă şi o subvenţie suplimentară faţă de subvenţia statndard, valabilă pentru celelalte culturi agricole. Este vorba de cei 160 euro care se dau pe unitatea de suprafaţă, la culturile agricole. În cazul sfeclei de zahăr la această sumă se mai adaugă alte plăţi, ajungându-se la un cuatum  de 445 euro/ha. Apoi nu-i de neglijat nici faptul că, pe parcusulul anului, procesatorul de sfeclă de zahăr intervine  cu tot felul de pachete financiare, asigură sâmţânţa şi inputurile,  sprijină efectiv fermierii cu măsuri agrotehnice şi consultanţă de specialitate. Facilităţi care se „văd” în programul de culturi, la sfecla de zahăr creşterea suprafeţelor este semnificativă.

*De ani buni, porumbul „bate pasul pe loc”…

De câţiva ani, porumbul se menţine ca mărime a suprafeţei cultivate. Concret, ea oscilează în jurul a 60.000 ha la nivelul judeţului Neamţ. Anul trecut, porumbul pentru consum a fost cultivat pe 58.000 ha, la care se adaugă şi cele aproape 1.200 hectare ocupate cu porumbul de sămâmnţă. Adunate, suprafeţele totale ocupate cu porumb fac cât aproape o treime din suprafaţa arabilă totală a judeţului Neamţ. La porumb, previziunile pentru acest an sunt pentru  o sprafaţă de vreo 58.000 ha, pentru întregul judeţ.

Cele mai mari suprafeţe cultivate cu porumb se găsesc la gospodăriile populaţiei. Omul pirimeşte grâu  în contul arendei, pentru  terenurile arendate ori date spre a fi lucrate de asociaţiile agricole. Porumbul  îl pun pe suprafeţele rămase, prin grădini ori pe terenurile aflate mai aproape de casă. Se merge şi pe principiul că păpuşoiul îl mănâncă şi omul şi orătăniile din orgadă, dar şi vaca…

*Grâul, cultivat pe aproape 21.000 ha

În toamna trecută, vremea a fost propice tuturor lucrărilor agricole, cele de recoltat,  arat şi semănat. Terenurile au fost eliberate la timp de resturile vegetale, după care s-au efectuat arăturile pentru însămânţările de toamnă care au  ocupat   o suprafaţă totală  în jur de 33.100 ha,  fiind cultivate   cu cerealele păioase şi rapiţă. Semănatul culturilor de toamnă – grâu, secară, triticale, orz, orzoiacă de tomană şi rapiţă –  s-a făcut în  condiţii pedoclimatice foarte bune  şi, ce-i mai important, în epoca optimă. Dovada cea mai concludentă s-a putut vedea în câmp, unde răsărirea era uniformă pe toate lanurile din judeţul Neamţ.  Temperaturile mai scăzute din perioada în care nu căzuse zăpada n-au afectat culturile de cereale păioase şi rapiţă, pentru că nu au coborât sub minus 10 grade Celsius. Când s-a răcit, iute a venit şi zăpada. La momentul oportun!

Toamna trecută, grâul a fost pus sub brază  pe o suprafaţă totală de peste 20.954  ha, cu o scădere evindentă de suprafaţă, comparativ cu anul precedent. La orz s-au semănat 1505 ha, suprafaţă care se menţine de câţiva ani. Orzoiaca s-a semănat pe 863 ha, cu un an în urmă ea a ocupat  doar784 hectare. Rapiţa a crescut de la 6475 la 8244 hectare. La plantele de nutreţ, ne referim la cele cultivate în teren arabil, suprafeţele ocupate se menţin în jurul a 35-40 hectare.  Asta de mai mulţi ani.

Arăturile de toamnă s-au executat şi ele la timp, în condiţii bune, comparativ cu alţi ani cînd se ara ca în…piatră. Până să vină perioadele foarte reci, cu îngheţ la sol apoi cu zăpadă, arăturile pentru însămânţările de primăvară s-au realizat în procent de peste 80 la sută din suprafaţă programată pentru aceste culturi. Pentru primăvară au rămas suprafeţele mai mici, cele fărâmiţate şi foarte dispersate. În general, nearate au rămas suprafeţele pe care această lucrare se face de obicei primăvara. Sunt acele terenuri  mai puţin mecaizabile din zona de munte.

Tina CONDREA